Dintre toate judeţele ţării, PSD nu a câştigat acolo unde minoritatea maghiară a avut majoritatea, adică în Covasna, Harghita, Mureş şi Satu Mare şi în alte trei judeţe ardelene unde tradiţia votului anti-PSD s-a menţinut, în Alba, Sibiu şi Cluj. În rest, suntem sub culoarea roşie de la Prut până la Tisa. Cum s-a ajuns aici?

Meritul este al învingătorului. PSD a dat dovadă că ştie să se organizeze şi ştie ce mesaje să transmită electoratului. Spre deosebire de alte confruntări la urne, PSD sub conducerea lui Dragnea a ales o strategie mai puţin gălăgioasă, dar mai eficientă. Mesajele distructive au fost folosite din plin la adresa guvernului Cioloş pe tema străinilor care ne ocupă ţara, iar de PNL PSD s-a acupat mai puţin. În mod corect, PSD nu a irosit timp să se lupte cu un adversat mult inferior, ci a atacat acolo unde ştia ca va avea rezultate maxime.

1. Diabolizarea guvernului Cioloş a fost cartea câştigătoare. Guvernul Cioloş a avut mari probleme, dar imaginea care i s-a creat a fost strivitoare. Zugrăvit ca o unealtă a conspiraţiei mondiale care nu ne lasă să mâncăm caras şi crap românesc, care urmăreşte distrugerea poporului, fiind în slujba guvernanţei mondiale şi alte astfel de blestemăţii care nu are rost a mai fi pomenite, numele lui Cioloş, „fiul lui Soros”, a devenit de neacceptat ca viitor premier pentru foarte multă lume.

2. Incompetenţa crasă a conducerii liberale. PNL s-a comportat ca un partid auto-suficient, arogant şi îmbuibat. Alina Gorghiu şi echipa au scufundat un partid în cinci luni, din iunie, când, de bine de rău, a avut 30%, la 20%, în decembrie. Rezultatul catastrofal din Bucureşti la locale, nu a contat pentru conducerea PNL. Nimeni nu a dat socoteală pentru spectacolul greţos cu Marian Munteanu candidat la primăria Capitalei. Nici pentru renunţarea la candidaţii proprii, nici pentru lipsa totală de mesaj electoral.

3. PNL a avut ca misiune satisfacerea intereselor unui grup restrâns nereprezentativ pentru partid. Partidul a votat legi anti-liberale şi anti-capitaliste din interese pur-personale. Şi-a trădat doctrina şi electoratul pentru a se urca pe valul populist pe care l-a stârnit PSD. Numai că, oamenii preferă întotdeauna originalul, în dauna copiei. Normal că PSD a fost creditat cu toate măsurile de creştere a salariilor, pensiilor şi a tuturor beneficiilor sociale şi nu PNL.

4. PNL a mimat reforma şi schimbarea figurilor politice la vârf. Partidul a făcut două-trei mutări de faţadă, dar nu a deschis uşile, nu a încurajat competenţa, nu a sprijinit găsirea de soluţii care să fie propuse societăţii româneşti. Cei care au venit cu figuri noi au fost cei de la USR. Iar catastrofa din Bucureşti, privită ca un incident de conducerea partidului, a luat proporţii şi mai mari la alegerile parlamentare, când, din nou, USR a surclasat PNL. Liberalii nu au nicio şansă şi nicio pretenţie să conteze în România dacă sunt al treilea partid din Bucureşti!

5. Preşedintele Klaus Iohannis a greşit abordarea în campanie. Sigur, că, în mod constituţional, nu s-a implicat. Dar a dat mesaje greşite. Primul, neinvitarea liderilor PSD şi ALDE la Ziua Naţională. Preşedintele nu invită pe nimeni în nume propriu, ci în mod instituţional. Această atitudine a servit din plin la victimizarea unor personaje, ceea ce le-a fost de mare folos în campanie. Al doilea, mesajul preşedintelui că nu îl va numi pe Dragnea. O nouă mişcare eronată, nu numai în campanie, dar şi pentru ceea ce va urma după alegeri. Ce va face preşedintele dacă PSD sprijinit de rezultatul de aproape 50%, îi va cere să-l numească pe Dragnea?