Cinci întrebări pentru Klaus Iohannis

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Klaus Iohannis a renunţat în ultima lună la rolul constituţional atribuit Preşedintelui României de actul fundamental, ignorând articolul 80 (II) care îl îndrituieşte şi obligă să „exercite funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, însă în niciun caz să atace constant un partid politic şi să interpreteze subiectiv statistici economice.

Trecând la subiect, având în vedere că preşedintele Klaus Iohannis este garantul Laurei Codruţa Kövesi în fruntea DNA, am fi onoraţi să avem câteva răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Acum două săptămâni, procurorii DNA au dispus clasarea faţă de Tiberiu Niţu, la data faptelor procuror general al României, pentru complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul.

La data demisiei, Tiberiu Niţu era procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 16 mai 2013, înainte, în perioada 27 iunie 2008 - 27 iunie 2011 deţinând funcţia de prim-adjunct al procurorului general al României, pe scurt, mâna dreaptă a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, timp de aproape trei ani.

În 2 februarie 2016, Tiberiu Niţu demisiona, după o presiune mediatică serioasă, a doua zi, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, declarând ar fi vorba despre un şantaj, şi că Tiberiu Niţu ar fi căzut victima presiunii mediatice asupra lui. După mai bine de trei ani, se dovedeşte că dosarul penal pe numele domnului Niţu, întocmit de procurorii DNA, a fost unul inutil, chiar procurorii anticorupţie clasând cazul acum câteva zile.

Domnule preşedinte Iohannis, în ce ţară europeană, occidentală, un Procuror General ajunge să demisioneze pentru un dosar penal, dovedit după trei ani că este de doi lei? Cine suportă consecinţele? Cine îşi cere scuze? Cine îi mai redă onoarea şi funcţia lui Tiberiu Niţu?

2. Cum comentaţi faptul că judecătorii Gabriela Bîrsan şi Iuliana Pusoiu au fost achitaţi definitiv de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un dosar în care erau acuzaţi de DNA de mai multe infracţiuni, printre care şi luare de mită? Cine răspunde pentru stresul şi nopţile nedormite ale celor două doamne? Ce răspundere au procurorii? Sau nu vă interesează?

3. Cum comentaţi faptul că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au achitat pe Victor Ponta în celebrul dosar „Turceni - Rovinari“, după ce procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătura privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani? Oare unul dintre motivele demisiei sale de la Guvern nu este şi acesta? Oare cum credeţi că se simţeau PSD-iştii în momentul în care eram arătaţi că degetul că avem un preşedinte „penal”? Oare, domnule Klaus Iohannis, vă veţi cere scuze pentru că i-aţi cerut demisia lui Ponta pentru că este „penal”? Bineînţeles, acum l-aţi reconsiderat pe Victor Ponta pentru că este adversarul lui Liviu Dragnea. Cerule, ce ipocrizie!

4. Cum comentaţi faptul că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, vineri, achitarea fostului judecător constituţional Toni Greblă în dosarul de corupţie deschis de DNA împotriva lui. Augustin Zegrean îi recomandă fostului judecător CCR să se îndrepte împotriva statului român şi să ceară despăgubiri. Sunteţi mulţumiţi de asta? Ce răspuns are doamna Kovesi pentru acest nou eşec răsunător?

5. Cum comentaţi faptul că din expertizele tehnice făcute asupra înregistrării audio în care Koveşi cerea „să decapaţi instituţional în dosarul ala cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, nu s-a confirmat faptul că ultimele cuvinte izolate nu au fost scoase din context. Dar ca să nu decapăm realitatea, vă redau paragraful complet din documentul Inspecţiei Judiciare: „Una din probele administrate în dosarul penal 246/P/2017 al DNA şi în dosarul 307/P/2017 al PICCJ a fost constatarea tehnico-ştiinţifică/criminalistică şi unul din obiectivele acestor constatări a fost a se verifica dacă fragmente din discuţii au fost juxtapuse astfel încât să se verifice dacă din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcătuit fraze cu un alt sens decât cel intenţionat de autoarea afirmaţiilor. Nici specialistul din cadrul DNA, nici expertul INEC nu au putut confirma această ipoteză invocată de persoana cercetată disciplinar sau de către DNA. (…) Concluziile de specialitate nu confirmă ipoteza invocată în apărare de persoana cercetată, respectiv că acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obţinute prin colaţionare”.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite