Sergiu Musteaţă: „Cetăţenii Republicii Moldova să iasă la vot, să demonstreze că sunt responsabili pentru ei şi pentru viitorul acestei societăţi”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alegeri Republica Moldova FOTO Shutterstock

Republica Moldova se pregăteşte peste numai două zile pentru turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale, în care se vor confrunta învingătoarea din primul tur, Maia Sandu, care promovează o agendă proeuropeană şi anticorupţie, şi Igor Dodon, preşedintele prorus în funcţie. L-am întrebat pe istoricul Sergiu Musteaţă de la Chişinău care sunt principalele teme care polarizează electoratul şi care este miza acestui scrutin.

Care estimaţi că vor fi temele cele mai importante care polarizează electoratul şi vor influenţa rezultatul alegerilor?

Cred că discursul agresiv şi minciunile promovate de aşa-numitul candidat independent, Igor Dodon, la adresa candidatului PAS, Maia Sandu, sunt aspectele care polarizează cel mai mult electoratul moldovenesc. În loc să fie o „luptă” de idei şi propuneri pentru dezvoltarea Republicii Moldova, pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii acestui stat, asistăm la o luptă de combatere a abuzurilor şi minciunilor promovate de staff-ul electoral al candidatului Igor Dodon. Echipa Maiei Sandu, deşi promovează prevederile programului ei electoral, în ultimele zile combate acţiunile de denigrare adeseori ilegale ale contracandidatului său.

În primul tur de scrutin s-a discutat foarte mult despre „turismul electoral”. Care sunt factorii care-l favorizează şi în ce măsură credeţi că va avea un impact asupra votului?

„Turismul” electoral este explorat de mai mult timp în Republica Moldova, dar la ultimele scrutine parlamentare şi prezidenţiale a luat o amploare destul de mare, mai ales în ceea ce priveşte transferul votanţilor din raioanele de est ale republicii (Transnistria). Din păcate, unele partide doar speculează pe seama drepturilor cetăţenilor din această regiune în cadrul alegerilor, după care practic „uită de ei”. Cel mai grav este că acest „turism electoral” este ilegal, este în detrimentul democraţiei şi statului de drept, iar instituţiile responsabile ale statului nu-l combat şi nu pedepsesc promotorii acestui gen de „afacere electorală”.

Partidul Unităţii Naţionale l-a acuzat pe deputatul comunist rus Taisaev Kazbek de interferenţă în procesul de alegeri şi depăşire a atribuţiilor de observator în ziua primul tur al alegerilor prezidenţiale. Pe de altă parte, Vladimir Putin vorbea despre „încercări de a exercita presiune externă” în perspectiva turului al II-lea de scrutin. Cum ar trebui să interpretăm aceste poziţii? Cât de implicată este Rusia în alegerile din Republica Moldova?

Nu doar Partidul Unităţii Naţionale, dar şi alte formaţiuni politice sau chiar investigaţii jurnalistice au demonstrat prezenţa la Chişinău a unor cetăţeni ai Federaţiei Ruse care sunt implicaţi în promovarea „candidatului independent” susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM). Nu este prima dată când oficialii de la Moscova declara una, iar realitatea este cu totul alta. Aşa că este evident interesul Rusiei în menţinerea influenţei/controlului şi favorizarea candidatului de stânga, care fiind la putere şi-a demonstrat nu o singură dată loialitatea faţă de Putin.

Cum aţi situa alegerile din Republica Moldova în context global, european şi regional, mai cu seamă că de curând au avut loc alegeri locale în Ucraina, iar în Statele Unite ştim acum rezultatul alegerilor prezidenţiale?

Fiecare cu alegerile proprii şi cu probleme specifice fiecărui stat. Dar, în linii generale, putem observa anumite tendinţe, lumea treptat înţelege efectele negative ale discursurilor populiste sau a promisiunilor fără rezultat. De aceea, şi în SUA balanţa a înclinat în favoarea candidatului democrat, iar în Ucraina electoratul a devenit mai pasiv, fiind dezamăgit de starea generală din ţară. Republica Moldova nu este o excepţie de la aceste fenomene, societatea rămâne puternic divizată, dominată de propagandă rusă, antiromânească şi antieuropeană. Mobilizarea diasporei moldoveneşti este o încurajare pentru ceilalţi cetăţeni care fie sunt indiferenţi, fie sunt dominaţi de discursul pro-rus.

Cum priviţi politicile României în relaţia cu Republica Moldova şi ce credeţi că ar trebui făcut pentru a întări apropierea dintre cele două state care au au aceeaşi majoritate etnică, aceeaşi limbă şi care sunt divizate ca urmare a consecinţelor Protocolului Secret al Pactului Ribbentrop-Molotov?

România acordă deja de trei decenii o susţinere impresionantă Republicii Moldova, dar această politică trebuie să fie una mult mai bine conceptualizată şi bazată pe un plan de acţiuni sustenabile. Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova trebuie să fie o instituţie mult mai bine organizată, atât din punct de vedere a numărului angajaţilor, cât şi a strategiilor de activitate, respectiv al bugetului anual. Indiferent de ce partid vine la guvernare în România, acest departament trebuie să fie o constantă a politicii externe române.

Care credeţi că sunt principalele atuuri ale învingătoarei în primul tur, Maia Sandu, şi cum estimaţi şansele acesteia de a obţine victoria şi în al doilea tur?

Maia Sandu este pentru un stat de drept, pentru o justiţie corectă, este împotriva corupţiei şi pentru dezvoltarea unei societăţi normale, în care cetăţenii să dorească să rămână acasă. Ea are şanse să câştige şi al doilea tur, dar lupta cu „prostia” este destul de dură. Oponentul ei politic aplică metode ilegale şi „lovituri sub centură”, ceea ce este inadmisibil într-un stat democratic. Toţi văd, toţi aud şi nimeni nu întreprinde nimic pentru a opri aceste ilegalităţi.

Cum se poziţionează tinerii în relaţie cu scena politică şi care sunt aşteptările acestora de la politicieni?

Din păcate, ponderea tinerilor şi de această dată a fost foarte joasă. Dar aici problema tinerilor trebuie analizată mai atent şi nu doar constatând că din cei care au participat la vot în primul tur, doar puţin peste 2% au fost tineri cu vârste situate între 18 şi 25 de ani. În primul rând, noi nu ştim câţi tineri au mai rămas astăzi în Republica Moldova. În al doilea rând, ce s-a făcut pentru ca tinerii să fie mai activi şi mai responsabili etc.

Cum se manifestă liniile de diviziune etnică şi lingvistică în alegerile din Republica Moldova?

Din păcate nici aici nu stăm bine. Dacă unii cetăţeni ar depăşi diviziunile bazate pe criterii etnice şi lingvistice, unii politicieni nu ar mai putea să folosească aceste elemente în discursurile lor electorale. Aşa o fac Igor Dodon şi staff-ul său electoral, pedalând pe creşterea rolului limbii ruse sau pe concepţia existenţei „limbii moldoveneşti”. Nimic nou, deoarece acest discurs a fost preluat de la Vladimir Voronin şi Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care au avut toate instrumentele puterii pentru a face aceste modificări, dar nu au făcut-o. Ceea ce demonstrează că ei folosesc aceste „argumente” doar pentru a diviza societatea şi a sustrage atenţia de la probleme de bază cu care se confruntă Republica Moldova.

Care este rolul fracturilor sociale din perspectiva acestor alegeri?

După cum am spus mai sus, societate este puternic divizată, în primul rând din punct de vedere social. De aceea, fracturile sociale îşi lasă amprenta asupra comportamentului civic, politic şi cultural al unuia sau altuia dintre grupurile social. Deşi ambii candidaţi încearcă se să adreseze tuturor componentelor sociale ale societăţii, efectele sunt diferite. Deoarece, în afară de discursul lor, există o propagandă mediatică puternică, în mare parte dominat de discursul rus şi pro-rus.

Recent un oficial român cu atribuţii în relaţia cu Republica Moldova se exprima critic în raport cu activitatea societăţii civile la răsărit de Prut. Cât de puternică şi influentă este societatea civilă în Republica Moldova?

Societatea civilă într-un stat tânăr, după o epocă totalitară, bineînţeles că este încă modestă. Dar ea este în creştere, tot mai multe iniţiative, grupuri formale şi non-formale, ONG-uri apar şi îşi spun părerea pe anumite probleme cu care se confruntă societatea moldovenească. Eu cred că societatea civilă are un rol important în afirmarea şi dezvoltarea democraţiei. Bineînţeles că există speculaţii pe seama unor reprezentanţi ai societăţii civile sau a unor ONG-uri. Dar situaţiile problematice trebuie soluţionate legal, iar cei care au încălcat legea să poarte răspunderea.

Dacă Maia Sandu va câştiga alegerile, care credeţi că vor fi primele măsuri pe care oamenii le aşteaptă de la noul preşedinte?

Haideţi să fim răbdători şi să aşteptăm alegerile de duminică, 15 noiembrie 2020. Să îndemnăm cetăţenii Republicii Moldova să iasă la vot, să-şi exercite dreptul la vot, să demonstreze că sunt responsabili pentru ei şi pentru viitorul acestei societăţi. Apoi vom discuta despre perspectivele şi agenda noului preşedinte al Republicii Moldova.

image

Sergiu Musteaţă este istoric, profesor universitar şi conducător de doctorat, autor al unui număr impresionant de monografii şi capitole apărute la cele mai importante edituri din Statele Unite şi Europa Occidentală, precum şi a peste 200 de articole ştiinţifice din domenii precum conservarea patrimoniului cultural, arheologia medievală, istoria politică, istoria culturală, analiza manualelor şcolare. Este editor al seriei intitulate „Identităţile Chişinăului” şi al revistei internaţionale „Plural: History, Culture, Society”. Este profesor invitat şi colaborator al mai multor universităţi din Statele Unite, Germania, Portugalia, Slovenia şi România. În anul 2020 a fost visiting scholar la Stanford University, în Statele Unite ale Americii. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite