Cele mai transparente primării în 2022. Ce oraşe sunt la coada clasamentului

Primăria Sectorului 6, condusă de Ciprian Ciucu, a ieşit cel mai bine la capitolul transparenţă publică FOTO Inquam Photos / George Călin

Primăria Sectorului 6, condusă de Ciprian Ciucu (PNL), este instituţia cu cea mai mare transparenţă publică, arată un studiu realizat de Asociaţia Funky Citizens, care a comparat datele a 103 municipii din România, plus cele şase sectoare ale Capitalei, în ceea ce priveşte problematica adoptării bugetelor locale. Pe următoarele locuri sunt primării conduse de politicieni care provin alte partide.

Organizaţia neguvernamentală a realizat un set de criterii în ceea ce priveşte modul cum poate fi măsurată transparenţa unei primării de municipiu, fiind luate în calcul termenul de publicare al unui proiect de buget, anunţul dezbaterii pe site, „bonusul” termenului în care poate fi dezbătut, formatul deschis al datelor, organizarea unui eveniment pentru dezbaterea acestuia, dar şi termenul de adoptare. În urma aplicării acestor indicatori, pe primul loc a ieşit Primăria Sectorului 6, condusă de liberalul Ciprian Ciucu, cu nouă puncte.

Următoarele din listă, care au acumulat opt puncte, au fost Alexandria (Victor Drăguşin –PSD), Braşovul (Allen Coliban – USR), Deva (Florin Oancea – PNL), Hunedoara (Dan Bobouţanu – PSD) şi Piteştiul (Cristian Gentea – PSD). De altfel, dincolo de studiul citat, site-urile tuturor acestor primării sunt puse la punct cu echipele administrative, legislaţia şi mijloacele digitale de interacţiune (audienţe, formulare, plăţi amenzi şi aşa mai departe). Faptul că în fruntea clasamentului sunt aleşi din principalele forţe din România mai arată că în problemele de administraţie contează în primul rând omul, nu neapărat culoarea politică.

Codaşii

Pe de altă parte, la coada clasamentului au fost municipiile Orăştie (Ovidiu Bălan – PSD) şi Reşiţa (Ioan Popa – PNL), care au avut un singur punct strâns, conform criteriilor pe baza cărora a avut loc analiza.

„Problema transparenţei şi a oportunităţilor de participare pentru cetăţeni rămâne însă una foarte mare – mult prea multe municipalităţi au informaţia disponibilă în formate ilizibile (PDF scanat), greu accesibile (într-un colţ de site aflăm că totuşi cetăţenii ar putea participa la dezbaterea pe buget) sau indisponibile de o manieră coerentă (informaţia este împărţită în diverse secţiuni). Din păcate, cu câteva excepţii, la acest capitol nu există multe îmbunătăţiri sau problemele majore observate sunt aceleaşi ca anul trecut”, susţin autorii studiului Funky Citizens.

Conform calendarului pe 2022, autorităţile locale din România ar fi trebuit să publice proiectele de buget până pe 12 ianuarie. Din 109 municipii, doar 48 au îndeplinit termenul, numărul fiind chiar mai mic faţă de 2021, când 56 de municipalităţi s-au conformat. Mai mult, în 14 municipii, bugetul a fost adoptat în mai puţin de 15 zile, îngreunând cetăţenii care au dreptul legal să depună contestaţii. Două dintre pretextele adoptării rapide, fără consultare, au fost pandemia, dar şi izbucnirea războiului de la graniţă, mai arată studiul citat.