INFOGRAFIE Cele cinci scenarii ale luptei pentru putere de după alegerile parlamentare. O singură variantă evită criza politică
0
Alegerile din 9 decembrie vor fi urmate de tratative dure pentru formarea viitorul Guvern. „Adevărul“ vă prezintă variantele de formare a majorităţii în funcţie de rezultatul scrutinului.
Alegerile parlamentare din 9 decembrie vor fi câştigate detaşat de USL, potrivit tuturor sondajelor de opinie. Ecuaţia viitoarei guvernări depinde, însă, de mai multe necunoscute.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, clar, că nu va renunţa la atribuţia de a desemna premierul, ceea ce ar putea duce la o ciocnire cu USL. Preşedintele desemnează, potrivit Constituţiei, candidatul la postul de premier, după consultări cu partidul care a obţinut peste jumătate din mandate.
Dacă nu există un asemenea partid, preşedintele se consultă cu toate formaţiunile. Pentru a deveni premier, candidatul desemnat de preşedinte trebuie să fie votat de Parlament. Prevederile constituţionale cuplate cu divergenţele dintre Traian Băsescu şi USL lasă deschise mai multe posibilităţi.
Citeşte mai multe informaţii despre candidatul din colegiul tău
Una dintre variante ar fi ca USL să ia peste 50% din mandatele parlamentare, iar Traian Băsescu să îl propună premier pe Victor Ponta, cel susţinut de alianţa victorioasă. Premierul s-a arătat convins că va fi cel propus. „Lista lui Băsescu e atât de scurtă, că sunt doar eu pe listă!“, a comentat Ponta. Această variantă ar presupune o instalare rapidă a noului Executiv, cel mai probabil în jurul datei de 22 decembrie. În acest caz, singura problemă ar fi împărţirea ministerelor în cadrul USL.
USL pregăteşte o nouă suspendare
O altă posibilitate ar fi ca Traian Băsescu să nu îl nominalizeze pe Victor Ponta, chiar dacă USL obţine peste 50% din mandate.
Apropiaţii preşedintelui, în special consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, au afirmat de mai multe ori că şeful statului nu este obligat să accepte numele propus de USL. Traian Băsescu a lăsat de mai multe ori să se înţeleagă că nu îl va propune pe Ponta, fără a o spune explicit.
„Victor Viorel Ponta să ştie că am contat mult în viaţa lui ca să ajungă prim-ministru, dar nu ştiu cât o să mai contez şi mai ales până când“, a afirmat Băsescu la ultima sa ieşire publică de miercuri seară.
Printre numele vehiculate se află Ioan Rus, Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Geoană sau George Maior. Despre primii doi, Traian Băsescu a spus că nu se află pe lista sa de propuneri.
Cert este că orice altă variantă decât Victor Ponta va însemna război între Traian Băsescu şi USL. Dacă alianţa câştigătoare îşi menţine majoritatea parlamentară obţinută în alegeri, va trece la suspendarea lui Traian Băsescu. Majoritatea USL va evita să supună la vot propunerea de premier venită de la Cotroceni. În acest fel, USL va evita intrarea în scenariul anticipatelor, care se declanşează după respingerea a două guverne.
După suspendarea lui Traian Băsescu, preşedintele Senatului, cel mai probabil Crin Antonescu, va deveni preşedinte interimar. El îl va nominaliza premier pe Victor Ponta. Este, însă, posibil ca o parte din parlamentarii USL să accepte propunerea lui Traian Băsescu. În această categorie se încadrează membrii UNPR, dar şi nemulţumiţii din PSD
şi PNL.
Cum poate câştiga Băsescu
Traian Băsescu mizează pe faptul că unii dintre aceştia vor prefera votarea propunerii sale pentru că ar fi varianta simplă de ajungere la putere. Alternativa suspendării este una complicată, care se poate împotmoli în chestiuni de natură
procedurală. În fine, există şi posibilitatea ca USL să obţină sub 50% din mandate. Varianta este vehiculată din zona ARD, ai cărei lideri susţin că scorul USL este supraestimat de televiziunile care plătesc
sondajele.
În acest caz, marja de manevră a preşedintelui este mult mai largă. Este posibilă formarea unei majorităţi ARD-PPDD-UDMR la care se pot adăuga trădătorii
din USL. ;
Ce prevede Constituţia
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament, ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Planuri pentru viitorul Guvern
Victor Ponta nu se numără printre favoriţii preşedintelui Traian Băsescu pentru un nou mandat de premier, însă liderii USL, bazându-se pe sondajele electorale, s-au grăbit să discute componenţa viitorului Executiv.
Cele mai râvnite ministere par a fi Internele şi Finanţele. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, este favorit să preia Ministerul Administraţiei şi
Internelor.
Dragnea nu ar fi la prima experienţă în fruntea acestui minister, el mai ocupând acest post între 20 ianuarie şi 2 februarie 2009. Pentru Ministerul Finanţelor, favorit este liberalul Daniel Chiţoiu, în prezent ministru al Economiei. De altfel, liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat că Ministerul Finanţelor este o prioritate pentru liberali. Actualul ministru de Finanţe, Florin Georgescu, nu mai vrea să îşi păstreze portofoliul după alegeri, urmând să se întoarcă la Banca Naţională.
Un alt lider liberal, Relu Fenechiu, este vehiculat pentru preluarea Transporturilor, însă acesta are şanse minime să ajungă ministru, pentru că este trimis în judecată.
Ministerul Apărării, condus în prezent de liberalul Corneliu Dobriţoiu, ar putea fi oferit partenerilor progresişti. Liderul UNPR, Gabriel Oprea, care a mai deţinut acest portofoliu în guvernele Boc şi Ungureanu, face
lobby pentru preluarea acestui minister.
ARD, fără vise de guvernare
De asemenea, din viitorul Guvern nu poate lipsi actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin (PC), susţinut de Dan Voiculescu.
De partea cealaltă, liderii ARD se luptă să obţină un scor de peste 20% în alegeri, şi, deocamdată, nu-şi fac speranţe guvernamentale. Singurul care şi-a exprimat dorinţa pentru a prelua
un portofoliu este liderul Noua Republică, Mihail Neamţu. Însă, în eventualitatea unei alianţe post-electorale, care îi va aduce la guvernare, garda veche
din PDL va reveni în posturile-cheie. ;
Cum se distribuie mandatele
Candidaţii care vor obţine 50%+ 1 din voturi în colegiul în care candidează la alegerile parlamentare vor ajunge direct în Parlament. Pentru restul, indiferent dacă termină pe primul, pe al doilea sau pe ultimul loc, urmează un complicat proces de redistribuire, care, în funcţie de procentajul partidului, i-ar putea trimite în Legislativ.
Pentru partide, pragul electoral este de 5% din voturile valabil exprimate, la nivel de alianţe formate din două formaţiuni politice
este de 8%, pentru cele cu trei competitori este 9%, iar la alianţele formate din patru competitori este de 10%.
Dacă un partid câştigă 3 colegii de senatori şi 6 de deputaţi (cu 50%+1), atunci intră în Parlament fără să mai trebuiască să îndeplinească pragul. Birourile electorale judeţene stabilesc câte mandate va obţine fiecare partid, direct proporţional cu numărul de voturi obţinute.
Candidaţii care au obţinut sub 50% din voturi intră în Parlament în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, cu condiţia ca niciun partid să nu depăşească numărul de mandate atribuite.
Dacă într-un judeţ USL are dreptul la şase mandate, ARD la trei şi PPDD la unul, cel de-al şaptelea clasat din USL nu intră în Legislativ chiar dacă are mai multe voturi decât al treilea clasat din ARD. Dacă în judeţul menţionat USL câştigă toate cele zece colegii cu peste 50%, pentru ARD şi PPDD vor fi înfiinţate locuri suplimentare. ;
Mic îndreptar electoral
Orar
Secţiile de votare se vor deschide duminică la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.
Cum şi unde votăm
În ţară, alegătorii votează pe baza cărţii de identitate, a cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate provizorie sau a buletinului de identitate. Alegătorii pot vota doar în colegiul în care au domiciliul. Cei care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare la care s-au prezentat şi au fost omişi de pe listele electorale permanente, vor fi înscrişi pe lista electorală suplimentară de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Nu se votează pe baza vizei de flotant
Studenţii pot merge acasă pentru a vota în colegiile din care fac parte. În data de 10 decembrie, cursurile vor fi suspendate, urmând ca universităţile să stabilească o dată ulterioară când se vor recupera cursurilor, potrivit unei hotărâri guvernamentale.
Românii din
străinătate
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate votează în baza paşaportului sau, în cazul statelor membre ale UE, a cărţii de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.
Românii aflaţi în tranzit în afara ţării, fără a avea reşedinţa sau domiciliul
în străinătate, nu pot vota la alegerile parlamentare de duminică, 9 decembrie, în cele 306 secţii de votare care vor funcţiona în afara ţării.
Urna specială
Cetăţenii cu drept de vot care nu pot fi transportaţi pe caz de boală sau invaliditate pot solicita deplasarea urnei speciale printr-o cerere scrisă. Ei vor face dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare şi trebuie să prezinte acte medicale din care să rezulte că nu sunt transportabili şi să asigure secretul votului.
Se încarcă comentariile...
