Cele „10 porunci“ ale lui Geoană pentru schimbarea României

Publicat: 22.04.2014 19:39

Ultima actualizare: 07.08.2022 18:49

Senatorul PSD Mircea Geoană a scris, marţi, pe blogul personal că România se află la răscruce, iar momentul marilor decizii ar trebui să înceapă odată cu alegerile europarlamentare din 25 mai. Senatorul a făcut o trecere în revistă a zece priorităţi, ce răspund cel mai bine aşteptărilor românilor de la Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, indispensabile pentru afirmarea noastră ca o ţară valoroasă în Europa.

„După 25 de ani de la revoluţie, la 10 ani de la integrarea în NATO şi după 7 ani de membru al Uniunii Europene, românii nu trăiesc viaţa pe care o merită! În tot acest timp, nedreptatea în societate a devenit acută şi românii sunt din ce în ce mai dezamăgiţi de clasa politică“, a scris senatorul pe blog, atrăgând atenţia şi asupra faptului că deşi suntem parte a Uniunii Europene, 40% dintre români trăiesc în pragul sărăciei, aproape dublu faţă de media UE, iar 17% din elevi abandonează prea devreme studiile.

Geoană aminteşte şi de criza din Ucraina pe care o asociază cu un şoc „menit să ne trezească la realitate“. „Ne aflăm la hotarul dintre marile puteri – comunitatea euro-atlantică şi Federaţia Rusă. Iar această neşansă a prezentului poate să devină o şansă istorică pentru România, cum s-a mai întâmplat în trecut“, este de părere senatorul.

În altă ordine de idei, Mircea Geoană consideră că alegerile europene din 25 mai sunt un pas important pentru reconstruirea României după epoca Băsescu, care a lăsat în urmă o ţară slăbită, cu mai mulţi oameni săraci, cu mai multă inegalitate şi nedreptate. „Este unul dintre acele momente de răscruce în care nu mai putem lăsa pe oricine să ne stabilească viitorul. Trebuie să tratăm aceste alegeri cu responsabilitate şi să ne implicăm în a ne stabili singuri destinul ca naţie“, mai spune Mircea Geoană.

Senatorul mai subliniază că a trecut timpul în care românii şi nou veniţii în UE erau transformaţi în ţapi ispăşitori.

„O Românie puternică la graniţele Uniunii Europene şi ale NATO este în interesul nostru, dar şi al partenerilor şi aliaţilor noştri. Trăim vremuri excepţionale, iar lucrurile nu mai funcţionează ca până acum nici în administrarea treburilor ţării, nici în viitorul Europei ca putere globală. Lucrurile nu mai funcţionează ca până acum nici în politica economică, politica socială şi de securitate, dar nici în răspunsul nostru la cea mai gravă criză din ultimele decenii. Nu mai este loc pentru cetăţeni români şi europeni de mai multe categorii şi pentru o Europă în prea multe viteze de dezvoltare sau cercuri de influenţă“, este de părere senatorul PSD.
În contextul dat, senatorul Mircea Geoană face o trecere în revistă a zece priorităţi, ce răspund cel mai bine aşteptărilor românilor de la Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, pentru afirmarea noastră ca o Românie valoroasă în Europa:

„1. UNIUNEA EUROPEANĂ NU ESTE ACOLO, CI AICI. NOI SUNTEM UNIUNEA EUROPEANĂ. Şi oamenii politici, şi europarlamentarii şi cetăţenii României, cu toţii trebuie să ne schimbăm mentalitatea şi abordarea. Noi nu suntem oaspeţi în Uniunea Europeană. Nu trebuie să primim ceva de la UE. Noi suntem UE! Suntem astăzi un membru foarte important, un stat de graniţă care asigură securitatea şi liniştea Uniunii! Dacă România este chemată să apere graniţele NATO şi UE, cum e posibil să nu fie membru Schengen? Depindem unii de alţii şi trebuie să ne respectăm unii pe alţii. Noi nu cerem şi nici nu aşteptăm să primim cadouri de la Uniunea Europeană. Noi nu vrem decât ceea ce ni se cuvine de pe urma statutului de membru cu drepturi egale al comunităţii europene.

Suntem co-autori şi nu spectatori ai proiectului european, al legislaţiei europene. Să venim cupropriile initiaţive, să învăţăm să facem alianţe în Europa în funcţie de interesul naţional, inclusiv minorităţi de blocaj, acolo unde interesele noastre pot suferi atingere. Trebuie să trecem de la complexul provincial al elevului care scrie după dictare, la situaţia în care ne dictăm activ interesele în UE cu instrumente europene şi cu oameni competenţi, patrioţi şi hotărâţi, care învaţă să lucreze împreună, în folosul României, dincolo de partide şi diferenţe ideologice.

Numai dacă muncim împreună, vom reuşi să atragem fondurile europene de care avem nevoie pentru dezvoltare. Integrarea reală a României în UE este una economică şi se va realiza atunci când vom şti să folosim cu adevărat fondurile europene destinate României. Pentru aceasta, trebuie să investim eficient în modernizarea administraţiei publice centrale şi locale.

2. MAI PUŢINĂ SĂRĂCIE. NE VOM INTEGRA DEPLIN ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ATUNCI CÂND VOM ELIMINA SĂRĂCIA, INEGALITĂŢILE ŞI DISCRIMINAREA. Ne putem defini ca o ţară europeană, având 10 milioane de români aflaţi în pragul sărăciei? De aceea, misiunea viitorilor europarlamentari, ca miză principală de dezvoltare a României, trebuie să fie reducerea sărăciei şi diminuarea inegalităţilor sociale prin crearea cadrului legislativ european ce va sprijini accesul la servicii fundamentale de educaţie, sănătate şi asistenţă socială. Ştiţi la cât se ridică cheltuielile sociale ale României? Astăzi sunt la jumătate din media europeană. Vom fi pe deplin europeni atunci când vom învăţa că solidaritatea şi aplicarea modelului social european ne transformă într-o societate echilibrată, în care fiecare are şansa de a se împlini.

3. STATUL CORECT - MAI MULTĂ COMPETITIVITATE, MAI MULTĂ INTERCONECTIVITATE, MAI MULTĂ LIBERTATE DE MIŞCARE. În ciuda percepţiilor şi a stereotipurilor, avem un avantaj competitiv clar: românii. Dar sunt românii doar forţă de muncă ieftină? Sunt românii doar inventivi şi talentaţi? Exemplul cel mai bun este dat nu numai de milioanele de români care lucrează în Uniunea Europeană şi care depăşesc în hărnicie multe naţiuni, ci şi de milioanele de români inventivi şi întreprinzători din ţară. Dar trebuie să ne luptăm să le asigurăm condiţii mai bune, în ţară şi în străinătate, pentru a-şi creşte nivelul de competitivitate prin pregătire intelectuală şi de aptitudini, prin sprijinirea proiectelor europene, de infrastructură sau de cultură, care leagă şi mai mult cetăţenii şi statele Uniunii, printr-o libertate de mişcare totală a forţei de muncă şi eliminarea barierelor motivate politic sau economic.

Citește și: Geoană, despre candidatul PSD la Preşedinţie: Să fie susţinut de partid şi să poată obţine încă două milioane de voturi

4. DEZVOLTAREA AGRICOLĂ – O NECESITATE, NU O OPŢIUNE. Mai este astăzi România grânarul Europei? România are astăzi potenţialul să devină cel mai mare centru de colectare, procesare şi distribuţie de produse agro-alimentare pentru întreaga Europă Centrală şi de Est. Am putea asigura, astfel, în integralitate, securitatea alimentară a României. Actuala guvernare a făcut paşi importanţi în sprijinul acestui domeniu, dar putem face mai mult. În următorii 10 ani, dezvoltarea agriculturii româneşti trebuie să fie o prioritate atât pentru decidenţii de la Bucureşti, cât şi pentru cei pe care îi mandatăm să ne reprezinte la Bruxelles. Europarlamentarii au datoria să sprijine dezvoltarea agricultorilor români prin simplificarea procedurilor de acordare a finanţării europene, în special în zona de procesare şi agro-industrie.

5. ROMÂNIA, STAT CHEIE PENTRU SECURITATEA ENERGETICĂ A UNIUNII EUROPENE. România se poate mândri cu cele mai variate resurse energetice din întreaga Uniune. Suntem astăzi statul European cu cel mai scăzut nivel de import de energie din UE. Cum putem fructifica acest avantaj? Trebuie să susţinem o uniune energetică comună la nivel european, cu o piaţă unică a energiei, cu o negociere şi preţuri comune la importul de energie, cu diversificarea resurselor şi surselor energetice, cu competitivitate pentru economie şi industrie şi costuri suportabile pentru gospodării şi protejarea categoriile vulnerabile. Această politică comună trebuie susţinută de toţi parlamentarii, indiferent de culoarea politică, în special în actualul context geo-strategic.

6. EURO, UN GARANT AL PROIECTULUI EUROPEAN. Nu ne mai permitem stabilirea unor termene artificiale pentru aderarea la Zona Euro. Acest proces depăşeşte zona economică şi financiară, este un proiect de ţară. România are nevoie de un plan concret şi agreat de toţi decidenţii, care să pregătească societatea pentru acest moment, din toate punctele de vedere – financiar, economic şi social. Aderarea la Euro reprezintă o necesitate care ţine de stabilitatea şi identitatea europeană a societăţii noastre.

7. INTEGRITATE, ANTICORUPŢIE ŞI INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI FAŢĂ DE INFLUENŢE POLITICE. O justiţie independentă şi corectă înseamnă o ţară în care litera legii este regula de bază, care garantează că toţi suntem egali în faţa justiţiei. Lupta împotriva corupţiei trebuie să devină un principiu şi un angajament al fiecărui europarlamentar şi al fiecărui om politic din România, un proces naţional auto-asumat. Trebuie să existe o Justiţie independentă, NU doar pentru că ne-o cere Europa. Sănătatea morală a unei naţiuni se bazează pe regulile statului de drept şi ale independenţei depline a justiţiei. Doar aşa putem ieşi din sărăcie, din subdezvoltare şi din starea profundă de nedreptate din societatea românească.

8. O SINGURĂ UNIUNE, LA NORD ŞI SUD, LA VEST ŞI EST. Criza economică şi financiară a accentuat şi accelerat tendinţele de fragmentare şi chiar divizare din interiorul Uniunii. După recesiunea prelungită şi dificultăţile politice, economice şi sociale, Europa se află la răscruce. Avem nevoie de o Europă unită, integrată, puternică şi solidară, continuând să investească în modelul său de economie socială de piaţă, în competitivitate, creare de locuri de muncă şi influenţă externă.Trebuie să spunem foarte clar că nu ne dorim o Uniune Europeană cu două sau mai multe viteze. Indiferent de diferenţele de viziune politică, la stânga sau la dreapta, de construcţie interstatală sau federativă, obiectivul esenţial de convergenţă economică şi chiar socială trebuie să se menţină. Este în interesul tuturor cetăţenilor europeni să construim o Uniune solidară şi unită. Orice iniţiativă politică, economică sau de altă natură la nivel european trebuie să ne unească şi mai mult, nu să ne îndepărteze şi nici să ne dezbine.

9. O UNIUNE EXTINSĂ. Trebuie să convingem toţi europenii că este în interesul lor să avanseze rapid cu extinderea spre Republica Moldova şi Balcanii de Vest. Trebuie să convingem toţi europenii că este nevoie de o nouă dinamică în vecinătatea Estică, aşa cum s-a dovedit şi cu vecinătatea sudică. Este de datoria noastră, ca fraţi de neam, să desăvârşim proiectul European al Republicii Moldova. Cum este de datoria noastră să stăm aproape de românii de pretutindeni.

10. O UNIUNE PUTERNICĂ, UN MEMBRU DE PRIM RANG AL UNIUNII EUROPENE. Criza din Ucraina reprezintă un risc, dar şi o oportunitate de confirmare a României drept cel mai stabil şi predictibil avanpost al UE şi NATO în regiune. În această calitate, barierele artificiale, precum blocarea accesului în Spaţiul Schengen, care ne transformă într-un stat de rang doi în Uniune, trebuie eliminate rapid. Suntem şi linie de apărare, şi Punte între Est şi Vest. Trebuie să fim un pod solid, cu toţi pilonii, un membru plin al Uniunii Europene din toate punctele de vedere. În egală măsură, trebuie să susţinem întărirea relaţiei transatlantice, din punct de vedere politico-militar şi economic. Vrem o Europă puternică economic, dar şi militar, o Europă care vorbeşte pe o singură voce în politica externă şi de securitate. Este garanţia continuităţii unei societăţi libere, democratice şi prospere“.