Cel mai toxic proiect de modificare a Codului de Procedură Penală a fost amânat pentru săptămâna viitoare din cauza defecţiunilor tehnice

Deputatul PSD Marius Manolache FOTO Mediafax

Cel mai controversat proiect de modificare a Codului de Procedură Penală, prin care arestarea şi condamnarea ar deveni practic imposibile, a fost amânat pentru săptămâna viitoare, şedinţa de plen fiind suspendată din cauza defecţiunilor tehnice la sistemul de vot. Senatorii puteau să voteze, prin ridicare de mâini, restul proiectelor care se aflau pe ordinea de zi, dar au preferat să amâne şedinţa.

UPDATE Şedinţa plenului Senatului a fost suspendată, miercuri, din cauza defecţiunilor tehnice la sistemul de vot electronic. Din cele 17 proiecte şi propuneri legislative înscrise pe ordinea de zi, senatorii au reuşit să dezbată doar 7, două dintre acesta fiind votate prin ridicare de mână. Astfel, proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală a fost amânat pentru săptămâna viitoare.

Zece senatori, nouă din partea PSD şi unul de la minorităţi, au depus la Senat o iniţiativă legislativă care prevede multiple modificări ale Codului de procedură penală. Dintre cei zece, patru sunt cercetaţi penal, cum este chiar cazul iniţiatorului proiectului, Marius Manolache, iar alţi trei sunt trimişi în judecată sau condamnaţi,  iar proiectul lor pare croit pentru a salva penalii din Parlament de condamnări, de arestul preventiv, dar şi de spaima denunţurilor.  Mai mult, ei vor pedepse aspre pentru magistraţii care îi trimit în „beciul domnesc“ şi asta cât mai repede, astfel încât au cerut ca modificările să treacă prin Parlament în procedură de urgenţă.

Cea mai controversată modificare vizează Codul de procedură penală, mai exact articolul 103, care se referă la „aprecierea probelor“, dar şi articolul 396 care se referă la „rezolvarea acţiunii penale“. După cum explică iniţiatorii, „în textul actual, magistratul trebuie să constate dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, însemnând că încă are dubii, dar totuşi pronunţă o condamnare, trecând peste aceste dubii care generează îndoieli“. Astfel, susţin ei, condamnarea trebuie să intervină atunci când magistratul nu mai are absolut niciun dubiu că inculpatul a comis fapta, ceea ce, spun specialiştii, este imposibil.

Exact aceeaşi sintagmă i-a încurcat pe aleşi şi în cazul articolului 223, care face referire la măsura arestării preventive. Din nou, aleşii operează o modificare astfel încât să nu existe dubii cu privire la săvârşirea faptei, dar mai introduc o portiţă de scăpare: măsura arestului preventiv trebuie luată doar dacă există „probe concrete“.

De altfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a reacţionat, printr-un comunicat, faţă de tentativa celor zece aleşi şi a avertizat că adoptarea unei astfel de propuneri „ar diminua semnificativ eficienţa DNA, ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor“.

Anchete greoaie şi ameninţări pentru procurori

O serie de modificări incluse în acelaşi proiect sunt menite să pună beţe în roate nu doar judecăţii în sine, ci şi anchetelor. Astfel, denunţurile devin inutile, avertizează Laura Ştefan, pentru că aleşii au mai gândit o modificare: introducerea unui termen-limită pentru denunţători, de fix şase luni de la comiterea faptei. Altfel spus, o persoană care denunţă luarea de mită, de exemplu, şi care în prezent ar putea scăpa, ar putea fi pedepsită dacă denunţul intervine după mai bine de şase luni, ceea ce  descurajează denunţătorii, a explicat Laura Ştefan. În plus, ar îngreuna anchetarea unor fapte comise cu cel puţin şase luni în urmă, fapt care i-ar salva pe inculpaţi de „scheletele din dulap“ care ies la iveală după ani de zile.

Iniţiatorii nu îi uită nici pe procurori şi introduc în Codul Penal o prevedere care ar putea obliga procurorii să soluţioneze plângerile sau denunţurile făcute în termen de cel mult doi ani, riscând, în caz contrar, pedeapsa cu închisoarea. De altfel, şi la articolul 283 din Codul Penal, care sancţionează „reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane ştiind că este nevinovată“ cu închisoare de la trei şi zece ani şi interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcţie publică, aleşii introduc un nou alineat în care operează cu aceeaşi sintagmă care i-ar salva de arest preventiv. Astfel, ei vor ca nimeni să nu fie reţinut dacă nu există „probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că aceasta a săvârşit o infracţiune“, în caz contrar magistraţii riscând închisoare de la trei luni la trei ani.

PSD pregăteşte surprize penale

În noua sesiune parlamentară, PSD şi-a propus modificarea legislaţiei penale. „O spun foarte clar, la toamnă va trebui să discutăm foarte multe lucruri. În primul rând,  la Codul Penal, care este o aberaţie băsistă în totalitate“, spunea secretaul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, în urmă cu două săptămâni, la Adevărul Live.

Surse din partide au confirmat, cu anumite nuanţe, discursul secretarului general adjunct al PSD.„Codrin aşa e el, spumos. Dar vă spun că PSD nu are de gând să modifice pe ascuns legislaţia penală. Totul se va face în dezbatere publică, cu acordul specialiştilor. PSD nu mai poate risca nimic, dacă vrea să mai aibă o şansă la alegeri. Iar decizile se vor lua numai la partid“, spun surse din PSD.