Ce jocuri face László Tökés la Târgu Mureş

Europarlamentarul român de origine maghiară László Tökés compară marşul de la Târgu-Mureş, în care s-a cerut autonomia Ţinutului Secuiesc, cu situaţia din Crimeea. Specialiştii în securitate contactaţi de „Adevărul“ spun că această comparaţie nu este deloc întâmplătoare

Imediat după ce secuii au mărşăluit luni la Târgu-Mureş, europarlamentarul român Laszlo Tokes a cerut vehement, într-o intervenţie efervescentă în Parlamentul European, autonomia Ţinutului Secuiesc. „Luni a avut loc o demonstraţie împotriva politicii de asimilare duse de Guvernul din România. Această populaţie, secuii din România, începe să devină o minoritate pe propriul teritoriu, ca şi tătarii în Crimeea“, a declarat László Tökés în Parlamentul European.

Totodată, europarlamentarul român de origine maghiară a făcut apel şi la celelalte instituţii europene, pentru a sprijini minoritatea secuiască în vederea obţinerii autonomiei. De asemenea, şi eurodeputatul român de origine maghiară Csaba Sógor a susţinut cauza secuilor. „Practica internaţională arată că există diferite tipuri de autonomie care pot promova o coabitare paşnică între diferitele grupuri etnice. Mesajul-cheie al demonstraţiei de azi (n.r. – luni) este că există în continuare conflicte nerezolvate, iar comunitatea maghiară îşi exprimă nemulţumirea şi solicită Guvernului român să înceapă un dialog. Sper că acest lucru va fi susţinut de comunitatea internaţională”, a declarat eurodeputatul Csaba Sógor.

„Stăpânii de la Budapesta“
Intervenţia în forţă a lui Laszlo Tokes naşte câteva întrebări. Este întâmplătoare comparaţia între Ţinutul Secuiesc şi Crimeea? Cine se află în spatele său? Pentru a răspunde la aceste chestiuni, am solicitat opinia unor oameni care au fost bine ancoraţi în sistemul de informaţii românesc şi care, de-a lungul timpului, au încercat să dezvăluie şi latura mai puţin eroică a pastorului reformat.

Colonelul Filip Teodorescu, fost şef  în Direcţia de contraspionaj, vorbea, în urmă cu câţiva ani, despre legăturile lui László Tökés cu serviciile secrete maghiare din timpul regimului comunist. Astăzi, Filip Teodorescu nu este surprins de implicarea lui László Tökés în manifestaţia de la Târgu-Mureş. „Trebuie să ne întrebăm mai întâi cine ţine hăţurile lui Tökés. Răspunsul îl ştim cu toţii: stăpânii de la Budapesta. El face direct ce i se spune de-acolo. Asta a făcut întodeauna: şi înainte de ‘89, şi acum. Nu e nicio mirare. Este o chestiune absolut cunoscută relaţia sa cu serviciul secret maghiar“, spune Filip Teodorescu, care îl descrie în doar trei cuvinte pe Tökés: „Trădător de ţară“.

Axa Moscova- Budapesta-Bucureşti
Pentru generalul Ioan Talpeş, fost director al SIE, conexiunile nu se opresc doar la Budapesta. Comparaţia România-Crimeea, făcută de Tökés, pune paie pe foc, în condiţiile în care toată Europa priveşte cu suspiciune către Rusia şi fostul KGB. „Eu spun asta de 24 de ani. Legătura dintre Budapesta şi Moscova este una implicită şi explicită. Acesta este un lucru firesc“, ne-a declarat Talpeş, care a rememorat situaţia din Decembrie 1989. „Legătura dintre Moscova şi Budapesta a funcţionat şi la Revoluţia din decembrie. Moscova şi Budapesta au coordonat atunci activitatea din teren, erijându-l pe László Tökés în erou. Acesta este eroul revoluţiei dumneavoastră“, a mai amintit Talpeş.

Faptul că au trecut mai bine de 24 de ani de atunci nu-l impresionează pe Talpeş. „N-are importanţă. Legătura dintre Moscova şi Budapesta nu numai că persistă, ci chiar a fost dezvoltată în anii de după revoluţie“, a conchis Ioan Talpeş. 

Prefectul: „Au fost cuvinte grele adresate românilor“
Aproximativ 4.000 de persoane au participat, luni după-amiază, la comemorarea secuilor ucişi în 1854, eveniment organizat la Târgu-Mureş. Ulterior, secuii au plecat într-un marş, deşi autorităţile nu şi-au dat avizul pentru organizarea unui astfel de eveniment. Manifestarea a degenerat, iar participanţii au aruncat cu petarde şi au scandat lozinci pro-autonomie.  „Cei care au provocat forţele de ordine au fost cei de la organizaţia 64 de Comitate. Jobbik şi Garda Maghiară au fost, de data aceasta, în limita unei normalităţi pe care noi o dorim în continuare”, a menţionat Corneliu Grosu, prefectul de Mureş. „Dar nu cei din Târgu-Mureş au provocat organele de ordine. Au fost de prin Harghita şi Covasna. Aceştia au fost cei mai vehemenţi, aceştia au venit şi s-au apucat să facă dezordine în Târgu Mureş“, a adăugat Grosu.

Luni seară, extremiştii maghiari au scandat lozinci şovine la Târgu-Mureş FOTO Ionel Albon 

„Manifestări antistatale“

Prefectul susţine că au fost peste 2.000 de oameni din afara judeţului, din totalul celor aproximativ 4.000 care au luat parte la manifestări, în condiţiile în care organizatorii anunţaseră peste 8.000 de participanţi.  „La Monumentul Secuilor Martiri, cât şi pe parcursul mişcării maselor de oameni spre centrul oraşului  au fost acţiuni şi au fost manifestări antistatale, antiromâneşti, segregaţioniste, şovine, scandându-se lozinci cu cuvinte grele adresate românilor, adresate statului român, autorităţilor române din Bucureşti şi Târgu-Mureş“, a mai spus prefectul.

„Un număr mic de elemente nedorite“
De cealaltă parte, organizatorii evenimentului, reprezentanţii Consiliului Naţional Secuiesc, se declară nevinovaţi. Ei susţin că niciunul dintre cei prezenţi la manifestări nu a fost violent. „S-a găsit un număr mic de elemente care erau nedorite. Sigur, acele restricţionări şi nesiguranţa juridică facilitează aceste elemente extremiste şi antisociale.  Acest marş nu a fost interzis, adică deczia de interdicţie nu era valabilă. Pe trotuar se putea face fără autorizaţie“, a declarat Izsack Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc. Forţele de ordine au filmat întregul eveniment şi anunţă că se va lăsa cu sancţiuni. „Comisia de avizare a manifestărilor publice, primarul, prefectul, dar şi Tribunalul au interzis această manifestare. Cei care au trecut la deplasarea în marş prin Târgu-Mureş riscă tot amenzi contravenţionale, cât şi sancţiuni penale“, a precizat Valentin Bretfelean, şeful Poliţiei locale.

UDMR: „Unele televiziuni au încercat să îngroaşe”

Preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Laszlo Borbely, priveşte relaxat evenimentele de la Târgu-Mureş. „Să nu credeţi că au fost cine ştie ce incidente, chiar dacă unele televiziuni au încercat să îngroaşe.  Dacă vă uitaţi în jur, la ţări democratice cu democraţii de sute de ani, aţi văzut că sunt foarte multe manifestări şi xenofobe şi împotriva românilor care, de exemplu, se duc în Anglia. Nu-i dă afară nimeni pe respectivii din Marea Britanie. Şi-au cerut unii scuze acum că n-am invadat Marea Britanie. Şi-au cerut scuze, dar aţi văzut ce campanii au fost şi ce manifestări“, a declarat deputatul UDMR.

Rusia şi Ungaria, legături nucleare
Relaţiile dintre Rusia lui Vladimir Putin şi Ungaria lui Viktor Orban (ambii, în medalion) sunt din ce în ce mai strânse. La începutul acestui an, cele două ţări au încheiat un acord interstatal de colaborare pentru folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice, înţelegere care prevede construirea a două noi reactoare la centrala nucleară Pecs.

„Darea în exploatare a unor noi reactoare va creşte independenţa energetică a Ungariei, va contribui la soluţionarea problemelor legate de securitatea energetică”, a declarat atunci Vladimir Putin. De asemenea, liderul de la Kremlin a anunţat că Rusia va acorda Ungariei un credit de 10 miliarde de euro pentru construirea celor două reactoare. Centrala nucleară de la Pecs, situată la 100 de kilometri sud de Budapesta, a fost construită chiar de sovietici în anii ‘80. Orban nu a cerut aprobarea Parlamentului pentru acordul cu Rusia, fapt ce a stârnit numeroase critici.

Dependenţă de Moscova
Ungaria este dependentă pentru aprovizionarea cu energie de Rusia, de la care primeşte 80% din necesarul de petrol şi 75% din cel de gaz natural. Presa rusă a scris atunci că noua politică a premierului maghiar Viktor Orban, denumită „Deschidere spre Est“, dă roade.  Mai mult, în ultimii ani, comerţul ruso-maghiar este în creştere. După cum a declarat şeful Comisiei ruso-maghiare pentru cooperare economică, Peter Szijjarto, volumul schimburilor comerciale a crescut în primele şase luni ale lui 2013 (în comparaţie cu anul precedent) cu 8,1% şi a fost de peste 7 miliarde de dolari.

„Viktor Orban nu este un partener dificil“
Dacă politica lui Orban a dat multe bătai de cap liderilor din comunitatea europeană, premierul maghiar este apreciat la Kremlin. „Pentru Rusia, Viktor Orban nu este un partener dificil. În relaţiile Moscovei cu Budapesta există mult mai puţine probleme, decât, să zicem, între Budapesta şi Bruxelles. Noi nu dictăm Ungariei cerinţele noastre, aici acţionează principiul pragmatismului şi respectului reciproc. De aceea, dialogul decurge uşor“, spunea Liubov Şişelina, cercetător la Academia Rusă de Ştiinţe.

Ponta şi Antonescu, reacţii palide
Premierul Victor Ponta a taxat declaraţiile lui Tökés, dar, mai ales, a salutat decizia lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, de a se dezice de pastorul maghiar. „Ştiţi părerea mea despre Tökés, am avut şi procese cu dânsul, dar, din fericire, le-am câştigat. Nu pot decât încă o dată să apreciez faptul că UDMR nu l-a pus pe listă pe Tökés şi că Hunor Kelemen s-a delimitat de manifestări extremiste. Vreau să fim însă corecţi: avem şi noi extremiştii noştri, la Bucureşti, care seara, la televiziuni, se exprimă la fel ca Tökés, doar că în limba română, aşa că hai să fim atenţi la ai noştri şi, evident, să-i sancţionăm pe ai lor!“, a spus Ponta.
Întrebat de presă dacă poate fi realizată o comparaţie între minoritatea maghiară din România şi situaţia din Crimeea, cum spunea Tökés, Ponta a răspuns: „Cred că habar nu are unde e Crimeea!“.

„Este scandalos şi este alarmant“
La rândul său, Crin Antonescu, preşedintele PNL, a comentat succint afirmaţiile eurodeputatului UDMR, preferând să arate cu degetul către rivalii săi politici. „Este scandalos şi este alarmant. Cred că este o întrebare foarte bună pe care să i-o puneţi domnului preşedinte Băsescu, domnului fost preşedinte PDL Emil Boc, domnului Stolojan, domnului Marian Jean Marinescu, doamnei Macovei, celor care în Parlamentul European au cauţionat susţinerea pe familie politică şi chiar promovarea domnului Tökés“, a declarat liderul PNL.

Liderii democrat-liberali au preferat să reacţioneze printr-un sterp comunicat de presă: „PDL îi cere lui László Tökés să retracteze de urgenţă declaraţiile iresponsabile şi extremiste din Parlamentul European. PDL condamnă ferm declaraţia iresponsabilă a europarlamentarului László Tökés. PDL consideră că extremismul este un pericol pentru orice stat democratic, cu atât mai mult în contextul internaţional actual. UE nu poate fi construită cu extremişti“. 

Băsescu: Afară cu Jobbik!
Preşedintele Traian Băsescu (foto) a luat şi el poziţie după incidentele din Ardeal. „Am observat ieri o prezenţă la vârf a partidului extremist Jobbik. Cer să se emită act normativ prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă. Este un partid extremist care nu are responsabilitate pentru Europa Unită, ci pentru interesele sale mărunte. Dacă Ungaria nu îi poate pune sub control, măcar pe teritoriul României nu au ce căuta. Voi avea o discuţie aplicată cu ocazia primului CSAT, pentru că libertatea, democraţia, dreptul la liberă exprimare nu pot merge până la nivelul la care faci rău altora, iar Jobbik este un partid de care le este ruşine şi guvernanţilor de la Budapesta. Nu văd de ce ne-ar fi ruşine să-i dăm afară“. Întrebat dacă îi va retrage decoraţia „Steaua României“ lui Tökés, Băsescu a răspuns: „Decizia Consiliului de Onoare a fost atacată în instanţă. În funcţie de decizia instanţei, voi acţiona“, a cerut Băsescu.

Citeşte şi:

László Tőkés şi Csaba Sógor cer în Parlamentul European susţinere pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc

Eurodeputaţii români de etnie maghiară László Tőkés şi Csaba Sógor au cerut, luni, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg susţinerea instituţiilor europene pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc, în urma evenimentelor de la Târgu-Mureş, unde mii de persoane au manifestat pentru acest obiectiv, informează Agerpres.

Băsescu: Cer emiterea unui act normativ care să interzică prezenţa extremiştilor din Jobbik pe teritoriul României

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, marţi, emiterea unui act normativ care să interzică prezenţa, pe teritoriul României, a membrilor partidului extremist maghiar Jobbik.