Cum am ratat unirea cu Basarabia şi ce zic prezidenţiabilii despre relaţia cu Republica Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Victor Ponta, Monica Macovei, Cristian Diaconescu şi Klaus Iohannis FOTO Adevărul
Victor Ponta, Monica Macovei, Cristian Diaconescu şi Klaus Iohannis FOTO Adevărul

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, omologul său moldovean, Mircea Snegur, dar şi fostul premier basarabean Mircea Druc au explicat, pentru „Adevărul“, cum s-a ratat unirea celor două state despărţite de Prut. Victor Ponta, Klaus Iohannis, Monica Macovei şi Cristian Diaconescu susţin unirea României cu Republica Moldova, unii cu tărie, alţii doar cu jumătate de gură.

În prag de alegeri prezidenţiale, tema reunificării neamului a răsărit în prim-planul politicii româneşti, dintr-un motiv cinic: candidaţii au nevoie şi de voturile fraţilor de peste Prut, cu cetăţenie română. În acest context, cei mai importanţi candidaţi la Preşedinţia României şi-au exprimat deja o părere cu privire la Republica Moldova.

Unii vor unire, acum , repede, alţii vor să ne întâlnim în marea Uniune Europeană, mai târziu. Dezbaterea a ajuns astfel repede la anul 1991, anul destrămării URSS şi anul în care Basarabia a redevenit independentă. De ce nu am profitat atunci de amorţeala ruşilor? Nu a vrut Ion Iliescu unire? Nu a vrut Mircea Snegur, preşedintele de atunci al Basarabiei? Nu au vrut alţii, străinii? Cine s-a opus? Iată câteva întrebări ce se repetă de mai bine de 20 de ani. Răspunsurile ce urmează vor completa - pe ici, pe colo - fotografia unui eşec istoric: unirea dintre România şi Basarabia.

Pentru Monica Macovei, candidat independent la alegerile prezidenţiale, vinovat de ratarea unirii este Ion Iliescu, preşedintele de atunci al României. „În '90, se putea face unirea. Şi mie îmi spun tot timpul colegii din Parlamentul European de ce nu ne-am unit atunci. A venit Snegur, preşedintele Moldovei, la Bucureşti, el voia unire. Aşteptam să vedem ce spune Iliescu, iar Iliescu a stat patru ore şi a spus nu“, a spus şi Macovei, la Adevărul Live.

Ion Iliescu a auzit aceste declaraţii şi i-a răspuns europarlamentarului PDL, într-o lungă scrisoare trimisă pe adresa „Adevărul“. „Dacă cineva a avut un cuvânt de spus în privinţa viitorului R. S. S. Moldoveneşti de la acea dată, acel cineva nu putea fi decât cetăţeanul moldovean. Noi nu puteam decide în locul lui. Nu la Bucureşti s-a decis viitorul Republicii Moldova, şi nici la Moscova. El a fost decis la Chişinău, de moldoveni. Ei au hotărât că vor să fie independenţi, în statul lor, sub conducerea unor lideri aleşi din rândul lor“, a răspuns Iliescu, care a continuat: „August 1991 nu avea cum să fie momentul unificării României cu Republica Moldova. Din foarte multe motive. De natură internă şi externă. Dar mai ales externă. Discuţii pe tema unificării, în cadru restrâns, au existat în ambele ţări, de genul «ce bine ar fi dacă ar fi». Pe aşa ceva nu se poate construi nimic. Dacă ar fi existat cu adevărat oportunitatea unirii, fără îndoială că ambele părţi ar fi profitat de ea. Restul este luptă politică şi istorie făcută cu «dac㻓, a mai susţinut fostul nostru preşedinte.

„Nu încercaţi să mă întrebaţi“

Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova în august 1991, cand Basarabia a devenit independentă, neagă şi nu prea faptul că a discutat atunci cu Ion Iliescu ca cele două state să devină un singur corp. „Problema unirii cu România, la nivel oficial, nu s-a discutat. Nu încercaţi să mă întrebaţi la ce nivel s-a discutat“, spunea Snegur, în decembrie 2013, într-un interviu acordat „Adevărul“.

Au mai fost şi momente în care Mircea Snegur a fost întrebat şi chiar a răspuns pe această temă. „De ce nu s–a realizat Unirea? Este o întrebare extrem de complicată. Primul motiv obiectiv ar fi mentalitatea generaţiei 1940- 1991, educată în perioada colosului sovietic. Faptul că se mai discută că ar fi existat momentul oportun, însă nu am făcut–o, este o invenţie. Nu au existat asemenea condiţii. Dacă ar fi fost pusă problema unirii la momentul respectiv, ideea ar fi fost compromisă, deoarece ar fi fost susţinută numai de 5 %–7% din populaţia Republicii Moldova“, răspundea Snegur, în data de 1 decembie 2005.


Mircea Snegur (stânga) şi Ion Iliescu (centru) erau preşedinţii Republicii Moldova şi României în 1991 FOTO AFP

Mircea Snegur (stânga) şi Ion Iliescu (centru) FOTO AFP

„Atenţie! Se pierdea Basarabia!“

În epistola lui Ion Iliescu este invocat şi fostul premier al Republicii Moldova din acele timpuri, Mircea Druc. „În primăvara anului 1990, premierul Mircea Druc declara despre unire, citez: «în pofida convingerii că suntem o singură naţiune, dar formăm două state, totuşi, trebuie mai întâi să facem câteva sute de întreprinderi mixte şi să punem la cale câteva zeci de mii de căsătorii comune şi apoi să mai vorbim»“, a citat Iliescu din Druc. Am încercat să vorbim cu Mircea Druc, dar ne-a răspuns, printr-un scurt mesaj scris, că este plecat în străinătate. Totuşi, ne-a oferit o scurtă explicaţie cu privire la eşecul unirii. „Parlamentul de la Chişinău şi clasa politică din Republica Moldova nu au dorit reunirea în 1991“, a scris Druc. Aşadar, fraţii de peste Prut sunt responsabili.

În urmă cu doi ani, Druc spunea că o eventuală unire în 1991 ar fi dus la pierderea definitivă a Transnistriei. „Da, a existat un moment în care ne puteam uni. După data de 5 decembrie 1991. Imediat, odată cu dispariţia, de jure şi de facto, a Imperiului Ideocratic Sovietic. Se putea decreta unirea, concomitent, de către cele două foruri legislative, de la Chişinău şi Bucureşti. Atentie! Decretarea unirii la momentul indicat ducea, inevitabil, la pierderea Transnistriei. O dilemă ce părea insurmontabilă pentru majoritatea factorilor decizionali basarabeni“, afirma Druc într-un interviu acordat  în urmă cu doi ani site-ului ziare.com.

„Forţele unioniste, slabe“

Analistul politic basarabean Anatol Ţăranu crede că ratarea unirii s-a iscat din două mari motive: nepregătirea populaţiei şi atitudinea şovăielnică a politicienilor. „În 1991, populaţia nu era pregătită pentru unire, cum nu este nici în ziua de azi.  Forţele unioniste de la Chişinău erau numeric foarte slabe, iar o asemenea acţiune nu putea avea finalitate. În plus, dacă ar fi existat o voinţă politică clară, atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, poate că ar fi izbândit“, crede Ţăranu.

„Domnule Iliescu, istoria n-o să vă ierte!“

Istoricul Marius Diaconescu îl atacă dur pe fostul preşedinte Ion Iliescu, într-o postare pe blogul adevarul.ro. „Domnule Ion Iliescu, ca şef al statului român, ce aţi făcut concret pentru Unire? Aţi transmis măcar prin canalele diplomatice sau prin cele neoficiale o propunere către liderii politici moldoveni sau către liderii mişcării naţionale româneşti, acei oameni de cultură care adunau în jurul lor zeci de mii de oameni la Chişinău, o intenţie de Unire, ceva, orice despre disponibilitatea statului român de a-şi asuma acest gest politic?!“, se întreabă, retoric, profesorul Diaconescu. „ În chestiunea Unirii Basarabiei, sigur veţi rămâne în istorie ca acel preşedinte laş al României, care nu a făcut niciun gest pentru a manifesta intenţia Unirii din partea statului român în august 1991. Aţi ratat momentul propice oferit de destrămarea URSS şi nu aţi oferit nicio alternativă politicienilor şi liderilor de opinie din Moldova. Nu aţi avut curajul să le cereţi liderilor europeni şi americani ca pactul Ribbentrop-Molotov să fie declarat nul şi toate efectele sale să fie anulate. Aţi fost laş pentru că v-a fost frică de Moscova şi nu aţi riscat să vă asumaţi o acţiune politică de asemenea anvergură“, mai scrie Diaconescu.

Prezidenţiabilii susţin cu prudenţă unirea cu Basarabia

Tema unionistă a fost lansată în spaţiul public de preşedintele Traian Băsescu, care, la finele anului trecut, a declarat că următorul proiect fundamental pentru România, după NATO şi UE, ar trebui să fie unirea cu Republica Moldova. Acel moment a determinat ca tema unionistă să se regăsească frecvent în discursurile prezidenţiabililor. În emisiunile Adevărul Live, principalii candidaţi la Preşedinţie,Victor Ponta (PSD), Klaus Iohannis (PNL-PDL), Cristian Diaconescu (PMP) şi Monica Macovei (independent), s-au poziţionat în favoarea unirii, însă părerile lor nu converg atunci când vine vorba de orizontul de timp în care acest proces ar putea fi realizat.

Victor Ponta: „Să se facă, dar nu cu forţa“

Prezidenţiabilul PSD, Victor Ponta, este de părere că, în prezent, România trebuie să se concentreze la drumul european al Republicii Moldova, care, în 27 iunie, a semnat acordul de asociere şi de liber schimb la Uniunea Europeană. Premierul susţinea că obiectivul reunificării este unul naţional, însă, pentru ca acesta să devină realitate, este imperios necesar ca tema unionistă să aibă o susţinere largă şi în partea stângă a Prutului, nu doar în România. 

„Obiectivul unificării nu va fi niciodată realizat de doi sau zece politicieni, ci atunci când, în România şi Moldova, o majoritate clară a populaţiei din Moldova, nu doar preşedintele şi premierul, vor ca această aspiraţie naţională să fie susţinută. În România cred că o majoritate covârşitoare va vota pentru unirea cu Republica Moldova, acolo nu cred că s-ar face acelaşi lucru“, este de părere Victor Ponta. Potrivit sondajelor de opinie, curentul unionist este susţinut de numai 20% din moldoveni. În schimb, românii, în proporţie de peste 80% se declară în favoarea unirii cu Republica Moldova.

Premierul vine şi cu soluţii concrete pentru ca ideea unionistă să prindă şi în rândul moldovenilor. „Să îi ajutăm să ajungă la nivelul de viaţă al românilor, să ne facem cât mai compatibile instituţiile, să ne pregătim împreună pentru euro şi sper că pe parcursul vieţii mele, la un moment dat, această aspiraţie naţională să se facă, dar nu cu forţa”, a conchis premierul Victor Ponta.

Klaus Iohannis: „Nu este cazul să ardem etapele“

Prezidenţiabilul PNL-PDL, Klaus Iohannis, este de acord cu Victor Ponta cu privire la etapele indispensabil a fi parcurse în vederea unei apropieri de Republica Moldova. „Sper să fim peste puţin timp în UE, împreună. Nu cred că este cazul să ardem etapele. Până la unire mai este mult, acum trebuie să mergem pe calea unei apropieri. Trebuie să-i sprijinim în parcursul lor proeuropean“, a afirmat Klaus Iohannis, la Adevărul Live.

Recunoscând faptul că a aprofundat subiectul unirii în urma unor discuţii cu mai mulţi specialişti, primarul Sibiului a explicat care ar trebui să fie atitudinea şefului statului faţă de tema unionistă. 

„Preşedintele României are în esenţă două căi pe care poate să meargă. Calea indiferenţei faţă de Moldova şi calea apropierii de Moldova. Personal, eu cred că aş merge pe apropierea dintre România şi Moldova. Avem foarte multe lucruri în comun. Vreau să avem o relaţie privilegiată şi vreau să aprofundez această relaţie. Poate vă surprinde. Pentru mine, Moldova este o temă foarte importantă. De-ar fi să depindă de mine, aş merge pe calea naturală a apropierii dintre România şi Moldova“, a mai spus Iohannis la Adevărul Live. 

Cristian Diaconescu: „O obligaţie politică“

Prezidenţiabilul PMP, Cristian Diaconescu, vrea să continue proiectul de ţară început de Traian Băsescu, însă nu precizează un orizont de timp în care acest proces ar putea fi înfăptuit, dar crede cu tărie că realizarea unirii cu Republica Moldova este o obligaţie a politicienilor care pot controla acest proces, în speţă şi a preşedintelui ţării, principalul responsabil cu politica externă. „Procesul de reunificare într-un singur popor aşa cum arată identitatea culturală, religioasă, lingvistică comună a poporului separat printr-un dictat de o parte şi de alta a Prutului este o datorie şi morală, şi istorică şi o obligaţie politică a celor care pot controla acest proces“, a declarat prezidenţiabilul PMP, pentru „Adevărul“. 

„Trebuia să o facem atunci când se putea“

Europarlamentarul PDL, Monica Macovei, crede că momentul oportun realizării unirii a fost la scurt timp după revoluţie. Invitată la Adevărul Live, Monica Macovei a povestit un episod petrecut în anul 1990, când preşedintele moldovean Mircea Snegur a venit în vizită la Bucureşti chiar în acest scop. „Sunt pentru unirea cu Republica Moldova, însă trebuie să o facem atunci când se poate. În '90, se putea “, a declarat Macovei la Adevărul Live. 

Relaţia cu Rusia, subiect aproape tabu

Dacă poziţia actualului preşedinte Traian Băsescu faţă de Rusia este cunoscută publicului larg, vocea potenţialilor săi înlocuitori la Cotroceni a fost mai puţin auzită. Cum vedeţi relaţia cu Rusia? Credeţi că recuperarea tezaurului de la Moscova mai este posibilă? Cum vedeţi tema unei punţi între Moscova şi Occident a României? Acestea sunt câteva întrebări la care prezidenţiabilii au încercat un răspuns în studioul Adevărul Live.

Referitor la rolul României drept punte între Occident şi Moscova, Victor Ponta insistă că ţara noastră nu acţionează de una singură, ci în concordanţă  cu parterii săi europeni şi americani. „România e un membru angajat al NATO, al UE, deci nu cred că ar putea fi considerată un stat terţ, mediator. Ca preşedinte, dacă aş fi, sunt de părere că România nu poate fi o punte, ci un bastion al intereselor europene şi transatlantice în zonă. E mare diferenţă între un mediator şi un bastion. Eu îmi doresc şi cred că Europa merge în direcţia corectă a unei poziţii ferme faţă de Rusia“, a spus Victor Ponta. 

„Relaţia este tensionată“

De asemenea, şi principalul său contracandidat, Klaus Iohannis, admite că relaţia cu Rusia este tensionată şi că se impune o armonizare a poziţiei cu partenerii europeni.  

„În momentul de faţă, relaţia este tensionată, nu din vina noastră, ci din vina celeilalte părţi, şi în acest context n-aş exprima o opinie în acest sens. Este o zonă de sensibilitate extremă. Nu se poate accepta această destabilizare promovată de Rusia, nu putem accepta că o parte a unei ţări vecine a fost ocupată de altcineva. Dar cum continuăm concret, este nevoie de foarte mult tact şi de foarte multă armonizare cu partenerii noştri“, a spus Iohannis. De asemenea, prezidenţiabilul PNL-PDL a evitat un răspuns şi referitor la sensibilul subiect al tezaurului românesc confiscat de ruşi. „Nu cred că un candidat la Preşedinţie face bine să emită judecăţi pe această chestiune. Să aşteptăm să ajung preşedinte şi vom relua tema atunci“, a spus Iohannis. 

De asemenea, nici Cristian Diaconescu nu se abate de la poziţia exprimată de partenerii UE şi NATO. „În urmă cu 7-8 luni, puteam discuta despre o relaţie pragmatică. Astăzi însă avem de-a face cu un abuz al Rusiei împotriva dreptului internaţional prin modificarea frontierelor. În aceste condiţii, prioritară în relaţia cu Federaţia Rusă este asocierea la sistemul de decizii al NATO şi UE“, a afirmat Diaconescu.

La rândul său, Monica Macovei a declarat: „Rusia ameninţă libertatea la graniţele României. Parteneriatul firesc şi loialitatea României sunt faţă de democraţie, libertate şi capitalism. Asta înseamnă ataşamentul necondiţionat la valorile UE şi ale NATO. Autorităţile române trebuie să colaboreze îndeaproape cu Statele Unite şi partenerii occidentali pentru a opri ocupaţia ilegală a noi teritorii de către Federaţia Rusă “, a mai spus Macovei.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite