Indiferent de jocurile de imagine pe care le face Liviu Dragnea, este evident că numele său va fi propunerea PSD în ceea ce priveşte fotoliul de la Palatul Victoria. Dacă va avea majoritatea necesară în Parlament alături de ALDE, Dragnea îi va forţa mâna preşedintelui Klaus Iohannis să accepte nominalizarea lui ca premier. Dar las problema susţinerii lui Dragnea ca premier în sarcina celor care votează PSD şi ALDE. Dacă ei vor să fie reprezentaţi la Palatul Victoria de un penal, deşi este trist şi periculos pentru ţară, nimeni nu le poate contesta acest drept în cazul în care câştigă majoritatea locurilor în Parlament.

Cum nu am de gând să votez nici PSD, nici ALDE, îmi îndrept atenţia către cealaltă propunere la funcţia de premier: Dacian Cioloş. Premierul tehnocrat a reuşit să inducă confuzie în rândul celor care doresc ca el să-şi continue mandatul. Sunt mulţi cei care se întreabă ce diferenţă este dacă votez PNL sau dacă votez USR?, în condiţiile în care ambele partide şi-au declarat public susţinerea pentru programul lui Cioloş.

O primă observaţie ar fi că această situaţie confuză este în avantajul PNL şi în dezavantajul USR. Prin susţinerea comună a lui Cioloş, PNL reuşeşte să încetinească hemoragia de voturi către USR, un fenomen care la alegerile locale din Bucureşti a fost evident în favoarea formaţiunii conduse de Nicuşor Dan (USB).

Din păcate, nici comportamentul lui Dacian Cioloş faţă de cele două partide nu pare unul fairplay, impresia generală fiind că favorizează PNL. Aţi văzut vreo luare de poziţie din partea premierului faţă de candidaţii PNL cu grave probleme de imagine şi nu numai, precum mama primarului Cherecheş sau Nicoleta Pauliuc, al cărei soţ a fost condamnat pentru legături cu clanul Cămătaru? Să nu conteze pentru Dacian Cioloş cine-l susţine ca premier în Parlament? E oare acelaşi lucru pentru el dacă e votat de condamnatul penal Dumitru Verginel Gireadă ori de Nicuşor Dan?

Este posibil ca premierul Cioloş să creadă că aceste aspecte sunt mai puţin importante în ecuaţia alegerilor, iar prioritatea numărul unu este scorul înregistrat de PNL şi de USR, un scor care să permită celor două partide să-l susţină în obţinerea unui nou mandat. Poate că el are siguranţa că la formarea viitorului guvern, aleşii cu probleme din cadrul PNL nu vor conta, că pârghiile vor fi în mâinile sale. În opinia mea cred că se înşeală. Politrucii din PNL vor fi gata oricând să-l trădeze atunci când vor considera că interesele lor nu sunt reprezentate de guvern. Să nu uităm că mare parte dintre candidaţii PNL, viitori parlamentari, au fost colegi în USL şi în guvern cu Liviu Dragnea şi cu Victor Ponta.

În aceste condiţii, devine clar că între votul pentru Cioloş-PNL şi cel pentru Cioloş-USR a doua variantă este cea corectă. Din păcate, conducerea USR acceptă cu uşurinţă alipirea imaginii de PNL şi îşi îndreaptă tunurile electorale aproape exclusiv către PSD, jucând rolul de frate mai mic al liberalilor, iar efectele electorale se vor vedea la 11 decembrie. Şansa unui mesaj corect electoral şi politic se află acum la nivelul filialelor locale ale USR, care pot corecta non-combatul echipei de la centru. În ţară, realitatea este mai simplă decât la Bucureşti: baronii PNL şi PSD au aceleaşi apucături. Sunt venali, corupţi, promovează nepotismul şi incompetenţa. Cum voturi din bazinul electoral al PSD este puţin probabil că se poate lua, toate tunurile useriştilor din teritoriu ar trebui îndreptate către PNL. În definitiv, pentru Cioloş nu contează cât obţine PNL şi cât USR, dacă împreună vor avea majoritatea în Parlament. În schimb, pentru cei care doresc reformarea clasei politice scorul USR este esenţial: sub 10% ar fi un eşec, peste 15% un posibil nou început pentru România.