Ce s-a ales de primul Guvern postdecembrist

Ce s-a ales de primul Guvern postdecembrist

Petre Roman FOTO: Arhivă Adevărul

Primul guvern al României de după căderea comunismului, condus de Petre Roman, s-a întrunit în prima şedinţă la 29 decembrie 1989, acum 22 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Petre Roman a condus primul Guvern instalat după Revoluţie, fiind numit premier, la 26 decembrie 1989, prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), într-o perioadă în care în Capitală şi în ţară continuau acţiunile teroriste.

Din 31 de miniştri, 23 ocupaseră înainte de 1989 posturi de responsabilitate în structurile de partid sau în statul comunist.

Roman este în prezent membru PNL, fiind într-o vreme chiar consilierul şefului liberalilor, Crin Antonescu. După ce a fost premier, lider al PD, preşedintele Senatului, deputat, senator şi ministru de Externe în Guvernul Mugur Isărescu, Roman a dispărut din prim-planul politic, după plecarea sa din Partidul Democrat.

Tribunalul Bucureşti: Arestarea lui Gelu Voican Voiculescu în anii '70 a fost politică

Vicepremier în Guvernul provizoriu Petre Roman a fost Gelu Voican Voiculescu (foto dreapta), la fel de „ascuns" publicului în prezent. El a fost „recompensat" cu un fotoliu în Cabinetul Petre Roman după ce a participat activ la evenimentele din timpul Revoluţiei, fiind şi delegat al Frontului Salvării Naţionale, alături de generalul Victor Atanasie Stănculescu şi de profesorul Virgil Măgureanu, atât la procesul intentat lui Nicolae Ceauşescu la 25 decembrie 1989, cât şi la execuţia liderului comunist. El a mai fost şi senator de Buzău în legislatura 1990-1992, ales pe listele FSN. A demisionat din Senat în 1992, când a fost numit de Ion Iliescu ambasador în Tunisia. A fost rechemat doi ani mai târziu, după ce declarase că nu-l poate reprezenta în străinătate pe noul preşedinte, Emil Constantinescu. În 2001, a fost numit ambasador în Maroc, mandat care s-a încheiat în 2005.

Ce s-a întâmplat cu şefii Armatei

Generalul-colonel Nicolae Militaru (foto stânga) a fost numit printr-un alt decret, tot la 26 decembrie 1989, ministru al Apărării Naţionale. El a rămas în funcţie până la 16 februarie 1990, când, la presiunea multor ofiţeri, a fost înlocuit la comanda Armatei cu generalul Victor Atanasie Stănculescu.

Înainte de a ajunge ministru, Militaru, absolvent al Academiei Militare "Frunze" de la Moscova şi fost comandant al Armatei a II-a (1969-1978), fusese trecut în rezervă în 1978 şi numit adjunct al ministrului, fiind suspectat, ca agent al serviciul de informaţii al Armatei sovietice (GRU), de complot la adresa lui Nicolae Ceauşescu. Militaru a fost rechemat între cadrele active ale Armatei prin Decretul nr. 2 al preşedintelui Consiliului FSN, Ion Iliescu, de la 26 decembrie 1989 şi numit ministru al Apărării.

Potrivit unor informaţii publicate în "Adevărul" în urmă cu doi ani, sub titlul "Generalul Militaru, spionul ucigaş", după ce Ion Iliescu l-a numit ministru al Apărării, el a ordonat uciderea celor care-i dovediseră trecutul de spion. Printre aceştia s-a numărat şi colonelul Trosca Gheorghe, care lucrase la dosarul "Corbii", demonstrând colaborarea lui Militaru cu serviciul de informaţii al Armatei sovietice (GRU). Pentru asta a plătit cu viaţa.

În ciuda trecutului său controversat, Militaru a avut ambiţii mari. A candidat la Preşedinţia României la alegerile de la 3 noiembrie 1996, obţinând 0,22% din voturi. A murit la 27 decembrie 1996, la vârsta de 71 de ani, de cancer.

Stănculescu: Cum l-am condamnat pe Ceauşescu la moarte

La 28 decembrie, ministru al Economiei Naţionale a fost numit, tot prin decret, Victor Atanasie Stănculescu (foto dreapta), aflat în prezent în închisoare. El a ocupat funcţia de ministru al Economiei până la preluarea portofoliului Apărării, la 16 februarie 1990, deţinut până la data de 30 aprilie 1991, când a avut loc o remaniere a guvernului condus de Petre Roman. La data de 13 mai 1991, Victor Stănculescu a fost înaintat în gradul de general de armată cu patru stele şi trecut în rezervă. A lucrat apoi ca şi consilier principal la firma "Balli".

Stănculescu a fost judecat în două procese: cazul "Motorola" şi rolul jucat în reprimarea Revoluţiei din 1989. În 1999, a fost condamnat de Curtea Supremă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav săvârşit prin reprimarea Revoluţiei din Timişoara, hotărâre confirmată în 2000, în urma recursului. După rejudecarea procesului, hotărârea a rămas valabilă.

El a fost căsătorit cu Elena Stănculescu. La 21 decembrie 2003, soţia sa, în vârstă de 68 ani, s-a sinucis, aruncându-se de la etajul doi al imobilului în care locuiau, în timp ce generalul era acasă şi dormea. Ea a lăsat un bilet în care explica gestul: anii de mizerie trăiţi din cauza târârii soţului ei prin tribunale, în loc ca acesta să fie considerat "erou".

Pentru numirea lui Mihai Chiţac în funcţia de ministru de Interne a fost emis alt decret la 28 decembrie. Fostul general Mihai Chiţac a murit anul trecut, fiind înmormântat la Cimitirul Ghencea Militar, fără onoruri militare, pierzându-şi acest drept după ce, potrivit hotărârii sale de condamnare, şi-a pierdut gradele militare. Chiţac a fost condamnat, alături de fostul general Atanasie Stănculescu, la 15 ani de închisoare, în urma procesului referitor la reprimarea manifestanţilor de la Timişoara, din decembrie 1989, decizia rămânând definitivă. Pentru că suferea de mai multe boli cronice, Chiţac a fost eliberat din închisoare, înainte de a muri, pentru a fi supus unei intervenţii chirurgicale pe cord.

Evoluţia lui Andrei Pleşu

La 28 decembrie 1989, Andrei Pleşu (foto stânga) devine ministru al Culturii. Absolvent al Facultăţii de Arte Plastice "N. Grigorescu" din Bucureşti, doctor în Istorie al Universităţii Bucureşti, scriitor, eseist, estetician şi istoric al artei, Pleşu este şi în prezent o personalitate în prim-plan. El a mai fost ministru şi între anii 1997-1999, când a condus Externele. Din decembrie 2004 până în mai 2005, Pleşu a fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu.

Ministru al Afacerilor Externe a fost numit, tot la 28 decembrie 1989, Sergiu Celac. A rămas în funcţie până la 28 iunie 1990. Licenţiat în Litere la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia engleză, Celac intrase în diplomaţie în 1961.

La 20 decembrie 1990, Sergiu Celac a fost acreditat ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. În perioada 1996-2000, în calitate de ambasador cu însărcinări speciale în Ministerul Afacerilor Externe, Celac a efectuat misiuni în zona balcano-adriatică, Asia Centrală şi Caucaz, Orientul Mijlociu şi a participat la numeroase conferinţe internaţionale. La unele conferinţe participă şi în prezent, chiar dacă a ieşit la pensie.

Din Guvernul Petre Roman a făcut parte şi Mihai Lupoi, ca ministru al Turismului, în prezent "dispărut în ceaţa politicii". A fost senator de Dolj în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008, fiind ales pe listele PRM. Din 2005 s-a afiliat PNL.

Sergiu Nicolaescu: „Am aruncat grenade la discursul lui Ceauşescu"

Mărturii despre teroriştii din slujba „emanaţilor"

Componenţa Guvernului provizoriu 26 decembrie 1989 - 28 iunie 1990

Viceprim-ministru: Gelu Voican VOICULESCU
Viceprim-miniştri: Mihai DRĂGĂNESCU, Ion Aurel STOICA, Anton VĂTĂŞESCU
Ministrul de Interne: Mihai CHIŢAC
Ministrul Afacerilor Externe: Sergiu CELAC
Ministrul Justiţiei- Teofil POP
Ministrul Culturii- Andrei PLEŞU
Ministrul Învăţământului- Mihai ŞORA
Ministrul Cultelor- Nicolae STOICESCU
Ministrul Apărării Naţionale- Nicolae MILITARU
Ministrul Economiei Naţionale - Atanasie-Victor STĂNCULESCU
Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare- Nicolae ŞTEFAN
Ministrul Energiei Electrice - Adrian GEORGESCU
Ministrul Industriei Chimice şi Petrochimce - Gheorghe CARANFIL
Ministrul Industriei, Electrotehnicii, Electronicii şi Informaticii - Anton VĂTĂŞESCU
Ministrul Industriei Metalurgice - Ioan CHEŞA
Ministrul Petrolului - Victor MUREA
Ministrul Industriei Uşoare - Constantin POPESCU
Ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini - Ioan Aurel STOICA
Ministrul Geologiei- Ioan FOLEA
Ministrul Minelor - Nicolae DICU
Ministrul Industriei Lemnului - Ion RÂMBU
Ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător - Simion HÂNCU
Ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor - Stelian PINTILIE
Ministrul Comerţului Exterior - Nicolae M. NICOLAE
Ministrul Turismului - Mihai LUPOI
Ministrul Transporturilor - Corneliu BURADA
Ministrul Sănătăţii - Dan ENĂCHESCU
Ministrul Muncii şi Ocrotirilor Sociale - Mihnea MARMELIUC
Ministrul Sporturilor - Mircea ANGELESCU
Ministrul Construcţiilor - Alexandru DIMITRIU
Ministru secretar de stat, preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Statistică - Petru PEPELEA
Ministru secretar de stat, preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Standarde şi calitate - Mihail Victor BURACU
Preşedintele Oficiului pentru Administraţia Locală, cu grad de ministru secretar de stat - Costică BĂDESCU
Ministru secretar de stat în Guvern - Ovidiu Adrian MOŢIU



citeste totul despre: