Ce proiecte de mare interes mai votează parlamentarii: zile naţionale pentru pictură, lectură, ie sau familii numeroase. Reformele încă aşteaptă

Aleşii au proiecte grele pe care le discută şi votează în această perioadă. Reformele nu sunt însă încă de interes. FOTO Alexandru Dobre / Mediafax

Parlamentarii scriu la foc automat proiecte de lege pentru a declara noi zile de interes naţional, precum Ziua picturii, Ziua familiilor numeroase sau Ziua iei, în timp ce pentru proiectele cu impact major asupra societăţii nu ajung la un consens

În Parlamentul României au răsărit din ce în ce mai multe proiecte care vizează noi sărbători naţionale. Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor de miercuri, fruntaş a fost un proiect de lege propus de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, împreună cu deputatul social-democrat Alfred Simonis pentru declararea zilei de 15 mai „Ziua picturii naţionale”. Social-democraţii propun ca ziua de naştere a pictorului Nicolae Grigorescu să fie ziua naţională a picturii şi a artelor vizuale.

„Vom avea astfel, în prima jumătate a anului, trei date simbolice fundamentale care adună laolaltă cultura scrisă în întregul ei, 15 ianuarie (Ziua culturii naţionale), cu două mari celebrări ale artelor vizuale, în 19 februarie (Ziua Constantin Brâncuşi - zi naţională a culturii vizuale şi a sculpturii) şi 15 mai (Ziua Nicolae Grigorescu - ziua naţională a culturii vizuale şi a picturii)”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ. Aleşii au aşteptat ca proiectul să vină de la Comisia de cultură, însă aceasta nu l-a trimis până la ora şedinţei de plen.

Tot la Cameră, însă aflate în dezbatere în comisiile de specialitate, regăsim alte trei proiecte cu impact minim pentru societate. Deputaţii PNL au propus instituirea Zilei Naţionale a Lecturii pe 15 februarie, motivat de faptul că „românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte”. Liberalii susţin că o zi naţională dedicată lecturii va încuraja cititul la nivel naţional, „sărbătorind, în acelaşi timp, două personalităţi născute pe data de 15 februarie: Titu Maiorescu şi Spiru Haret”. Iniţiativa legislativă, respinsă de Senat în luna iunie, este trimisă la comisiile de specialitate ale Camerei pentru raport.

Deputatul liberal Cristian Buican a propus ca în data de 10 august să se sărbătorească Ziua naţională a demnităţii cetăţenilor români, a luptei împotriva corupţiei, abuzurilor şi injustiţiei, motivat de faptul că în 2018 „a avut loc cea mai importantă manifestare a cetăţenilor români din ţară şi din diaspora”, pentru a apăra valorile şi viitorul naţiunii „în faţa unor posibile derive”. Proiectul lui Cristian Buican a fost trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, acesta fiind deja adoptat de Senat.

Ziua familiilor numeroase

Un alt proiect legislativ care vine cu o nouă sărbătoare naţională aparţine parlamentarilor AUR. Aceştia au propus ca în data de 28 octombrie să fie sărbătorită Ziua familiilor numeroase. Printre altele, parlamentarii AUR susţin că pandemia a afectat familiile vulnerabile, iar o astfel de sărbătoare va conduce la conştientizarea, în rândul societăţii, a nevoilor acestor familii, dar şi la sensibilizarea opiniei publice cu privire la „problemele cu care se confruntă familia numeroasă în societatea contemporană”. Senatul a respins iniţiativa, dar forul decisiv este Camera Deputaţilor.

De altfel, noi zile de sărbătoare naţională, la stadiul de propunere, regăsim şi la Senat. Pe ordinea de zi a Senatului, în calitate de prim for sesizat, s-a aflat, luni, un proiect transpartinic, semnat de PSD, PNL, USR PLUS, alături de minorităţi, pentru declararea zilei de 24 iunie „Ziua Iei”. În acest sens, pe 24 iunie ar putea fi arganizate activităţi culturale, sociale şi artistice, iar autorităţile pot acorda chiar şi sprijin financiar din bugetele proprii pentru organizarea evenimentelor dedicate. „Ziua de 24 iunie, zi sfântă pentru credincioşii ortodocşi care sărbătoresc naşterea Sfântului loan Botezătorul (…), a fost declarată neoficial în România şi în comunităţie româneşti din întreaga lume ca Ziua Universală a Iei”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ. Şedinţa s-a terminat însă înainte să fie discutat proiectul privind Ziua Iei.

Restanţele Puterii

Pe de altă parte, proiecte cu impact, cum ar fi pachetul de legi referitoare la pensiile speciale, regimul salarizării bugetarilor sau limitarea numărului de locuri din consiliile de administraţie ale companiilor de stat stagnează. Aleşii Puterii nu dau niciun semn că ar urgenta discuţia pe niciuna dintre aceste iniţiative. O lege cu impact bugetar este cea prin care are loc interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, persoanelor pensionare fiindu-le permisă rămânerea în activitate până la 70 de ani. Iniţiativa Guvernului este la Comisia de muncă din Senat, de unde aleşii aşteaptă raportul, pentru ca apoi să ajungă în plenul forului superior al Parlamentului. Forul decizional este Camera Deputaţilor.

Dezinteres este şi faţă de alte promisiuni ale Coaliţiei, cum ar fi constituirea Comisiei de cod electoral pentru schimbarea legislaţiei privind alegerea primarilor, precum şi a mai multor legi referitoare la activitatea Curţii Constituţionale.