Ce pericole pândesc în motivarea CCR privind anchetarea OUG 13. „Nu vom mai vedea imunităţi ridicate în Parlament“
0
Experţii în drept demontează argumentele preşedintelui CCR Valer Dorneanu, care a susţinut că DNA a anchetat „legalitatea şi oportunitatea OUG 13“, deci a intrat peste atribuţiile puterii legislative. Avocatul Elenina Nicuţ susţine că, dimpotrivă, procurorii au cercetat, după manual, „faptele şi făptuitorii“. Motivarea deciziei va fi un moment crucial, întrucât s-ar putea instaura o „imunitate paraconstiuţională“ pentru miniştri, şi nu numai.
Decizia prin care CCR a acuzat DNA că „a perturbat activitatea Guvernului“ anchetând OUG 13 a generat un nou conflict. Pe de o parte, politicienii, ba chiar şi preşedintele CCR, susţin că procurorii n-ar trebui să mai tragă la răspundere miniştri, întrucât doar ei apreciază legalitatea şi oportunitatea actelor normative. Pe de altă parte, magistraţii susţin că nu s-a pus niciodată problema anchetării unui act normativ. Avocatul Elenina Nicuţ critică decizia CCR şi explică, pas cu pas, modul în care au acţionat procurorii.
„Obiectul unei anchete penale nu poate consta niciodată în verificarea legalităţii unui act normativ, cu atât mai puţin a oportunităţii. În cazul OUG 13, procurorii n-au anchetat actul în sine, ci faptele penale şi persoanele presupuse că au săvârşit acte penale. Conform Codului Penal, dacă există un denunţ, o plângere, organul de urmărire penală e obligat să înceapă urmărirea penală cu privire la faptă ( in rem). Deci, în cazul OUG 13, la fel ca în cazul oricărei alte plângeri penale, procurorii au făcut ce trebuiau să facă: au cercetat“, a spus Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.
Unul dintre scopurile urmării penale este strângerea probelor, deci aşa se explică vizitele miniştrilor la DNA. „Procurorii au ridicat documente, au audiat persoane, au strâns probe, pe scurt, au urmat procedura. Nu s-a făcut acţiune de urmărie penală cu privire la persoană, ci procurorii au rămas la faptă. Nici n-ar fi putut să treacă automat la urmărirea penală a persoanei“, a completat Elenina Nicuţ, cu trimitere la Legea răspunderii ministeriale, care le oferă imunitate miniştrilor. Spre exemplu, dacă ar fi vrut să înceapă urmărirea penală pentru Florin Iordache, DNA ar fi trebuit să ceară avizul Camerei Deputaţilor, căci Iordache este şi deputat. Dacă ar fi vrut să înceapă urmărirea penală pentru Sorin Grindeanu, care nu este parlamentar, DNA ar fi trebuit să ceară avizul preşedintelui Klaus Iohannis.
În niciun moment, procurorii n-au anchetat legalitatea şi oportunitatea OUG 13. Au cercetat fapta de natură penală, conform Codului Penal. Elenina Nicuţ, avocat
În urma cercetării, DNA a clasat principala faptă pentru care fusese sesizată, anume: folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, Trimiterea era la Liviu Dragnea, preşedintele PSD.
Însă, pe parcursul cercetării, procurorii au descoperit alte cinci fapte penale - printre care favorizarea infractorului şi sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri -, însă, cum acestea nu ţin de competenţa DNA, le-au trimis mai departe către Parchetul General.
„Curtea va arăta cât de departe vor merge procurorii“
Elenina Nicuţ spune că motivarea deciziei CCR va fi crucială. „În acest moment, este un mare semn de întrebare dacă Parchetele mai pot cerceta fapte ce ţin de adoptarea actelor normative sau de conţinutul actelor normative, fie că vorbim de ordonanţe simple, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern sau chiar ordine de ministru. Ba mai mult, putem să mai coborâm un nivel şi ajungem la hotărâri de consiliu local şi judeţean, căci şi acolo tot problema oportunităţii se pune, nu?“, se întreabă, retoric, Elenina Nicuţ.
„În motivarea CCR, se va arăta exact care este cadrul în care procurorii pot să investigheze persoanele care sunt implicate în redactarea şi elaborarea actelor normative. În momentul de faţă, nu avem un cadru explicit. Va fi o decizie importantă şi pentru că va fi prima de acest gen. Probabil Curtea va arăta, în motivare, în concret, atunci când este cercetat un ministru, cât de departe pot merge procurorii sau nu“, a spus şi judecătorul Cristi Danileţ într-un interviu pentru Revista 22.
Oricum ar suna motivarea, Elenina Nicuţ spune că existe deja două concluzii implacabile. „Unu: nu vom mai vedea, în Parlament, nicio cerere de ridicare a imunităţii pentru miniştri, întrucât vor spune că au luat decizii pe bază de oportunitate. Doi: vor fi decupate şi folosite părţi din motivare în procesele aflate pe rol. Spre exemplu, foşti miniştri trimişi în judecată vor cere respectarea deciziei CCR, care le este favorabilă. Deci hotărârea CCR ajută dosarele în curs“, conchide avocatul.
Se încarcă comentariile...
