Ce a omis Tudose în primul raport de activitate: gafe în serie, tăieri de salarii şi burse

Premierul Mihai Tudose (dreapta) a mers să-i dea raportul lui Liviu Dragnea. FOTO Inquam Photos

Premierul Mihai Tudose a venit în faţa liderilor coaliţiei cu raportul de activitate pentru prima săptămână, un document axat pe agenda şefului Guvernului, nu pe realizări. În schimb, premierul şi liderii PSD-ALDE nu au menţionat un cuvânt despre numeroasele gafe şi măsuri criticate încă de la anunţarea lor, la învestirea cabinetului din 29 iunie.

Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, s-au întâlnit ieri cu premierul Mihai Tudose şi cu o parte dintre miniştri la şedinţa în care a fost prezentat raportul pentru prima săptămână de guvernare. „Pe lângă acest document care arată o activitate extrem de serioasă în ultima săptămână în Guvern, ceea ce pentru mine este extrem de mulţumitor, am discutat câteva chestiuni mai importante: de exemplu, legea parteneriatului public-privat“, a declarat Dragnea, după întrevederea cu Tudose. Liderul PSD a fost completat de Tăriceanu, care a avut tot cuvinte de laudă la adresa Guvernului şi a precizat că lunar va fi făcută o analiză a stadiului de implementare a programului de guvernare, iar săptămânal premierul va prezenta un raport.

Însă, ceea ce nu au spus cei doi şi nici premierul este faptul că raportul de 15 pagini conţine în special agenda întâlnirilor lui Tudose, câteva documente adoptate şi precizări privind implementarea unor acte normative în următoarele două luni. Concret, dacă ar fi să prezentăm pe scurt activitatea Guvernului Tudose am putea bifa: acordarea a 4,2 milioane de euro Consiliului Judeţean Vrancea pentru realizarea programului Centenarul Primului Razboi Mondial – Vrancea eroică, citirea în primă lectură a proiectului de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi deblocarea unor fonduri pentru proiectele de infrastructură la Ministerul Transporturilor. Atât.

Amnezia gafelor

Dragnea, Tăriceanu şi Tudose nu au vorbit de gafele lor şi de anunţarea unor măsuri cu impact negativ pentru diferite categorii socio-profesionale sau pentru mediul de afaceri. Iar aceste măsuri şi gafe sunt mai numeroase decât aşa-zisele realizări. Echipa lui Tudose a debutat cu stângul încă din momentul audierilor miniştrilor din Cabinet.

1.550 de lei va fi salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2018. Anterior, acesta era stabilit la 2.000 de lei, după cum arăta programul de guvernare al PSD

Primul exemplu a fost dat de propunerea pentru Ministerul de Finanţe, Ionuţ Mişa. „Pilonul II se va desfiinţa. Banii se vor întoarce la toţi cei care au cotizat, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Vor alege dacă banii lor vor fi administraţi de stat sau privat“, a fost declaraţia care i-a făcut pe cei din mediul de afaceri să intre în panică, bursa să scadă abrupt, iar leul să se deprecieze, în doar câteva ore acesta pierzând trei bani în raport cu euro. Ulterior, atât premierul Tudose, cât şi liderul PSD, Liviu Dragnea, au subliniat că nu se poate vorbi de nicio desfiinţare a Pilonului II de pensii. Însă, după doar o săptămână, un alt demnitar, de această dată ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a devenit interesată de aceste pensii private. 

Taxa de solidaritate

Programul de guvernare, varianta Tudose, a venit, de asemenea,  cu o noua prevedere: taxa de solidaritate. Astfel, PSD are cuprins în program prevederea ca persoanele care au salarii mai mari de zece salarii minime să plătească o „contribuţie de solidaritate“ începând cu 1 ianuarie 2018. Preşedintele PSD s-a eschivat să răspundă cu subiect şi predicat dacă menţine taxa.

Printre schimbările urmărite de Guvernul Tudose este şi înlocuirea actualei impozitări a profiturilor cu una a veniturilor înregistrate de companii, măsură care ar majora veniturile statului, dar ar descuraja orientarea firmelor spre investiţii. „De asemenea, nu vom modifica nicio procedură de impozitare care să producă deservicii unor companii cinstite. Cele care sunt în zona de evaziune fiscală, sigur, pot să fie supărate“, a fost explicaţia liderului PSD, întrebat dacă e menţinută ideea impozitării veniturilor, nu a profitului. 

Rezidenţii, rămaşi fără burse

Noul program de guvernare şi Legea salarizării au venit cu o surpriză neplăcută pentru medicii rezidenţi. Aceştia au aflat că sunt şanse ca, odată cu intrarea în vigoare a Legii salarizării, să nu mai beneficieze de bursa lunară de 670 de lei, deoarece nu mai există bază legală pentru acordarea ei. Prevederea referitoare la burse a fost abrogată pentru că, iniţial, salariile medicilor trebuiau mărite de la 1 iulie. Liderii majorităţii parlamentare au negat acest lucru timp de câteva zile, după care au recunoscut că sunt într-un impas. „Cu doamna ministru Olguţa Vasilescu am vorbit dimineaţă ca până joi să avem în şedinţa de guvern rezolvată problema burselor pentru medicii rezidenţi, ca să nu mai existe niciun fel de interpretare asupra acordării sau nu a acestor burse. Nu e vorba despre ce se întâmplă cu ele în acest moment, este vorba despre ce s-ar fi putut întâmpla cu ele de luna viitoare“, a precizat Tudose, care a recunoscut astfel problema existentă. 

Tensiuni au fost şi în ceea ce priveşte tema acordării burselor studenţeşti pe perioada verii, mai multe organizaţii criticând Guvernul că nu ar aloca asemenea fonduri. Până la urmă, un secretar de stat din Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv, a venit cu precizări declarând că bursele vor fi primite de toţi cei care au dreptul, inclusiv de cei aflaţi în an terminal.

Salariu minim mai mic în 2018

Social-democraţii şi partenerii din ALDE s-au răzgândit şi în ceea ce priveşte salariul minim. Dragnea, a declarat după şedinţa coaliţiei că salariul minim va creşte la 1.550 lei în 2018, deşi noul program de guvernare depus în Parlament odată cu instalarea Guvernului Tudose prevede suma de 2.000 lei. Explicaţia lui Dragnea e că presa şi societatea civilă au înţeles greşit. „Această valoare nu va fi impusă de Guvern, salariul minim de 2.000 de lei. Probabil, dintr-o greşeală, s-a tot rostogolit asta în spaţiul public. Noi avem în program 1.450 în 2017, 1.550 anul viitor, 1.650, 1.750“, a conchis liderul PSD.

„Educaţia e gratuită. Copilul nu plăteşte nimic“

În categoria bâlbelor miniştrilor intră şi Liviu Pop, deţinătorul portofoliului Educaţiei. „Educaţia e gratuită conform Constituţiei. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plăteşte nimic”, a spus Liviu Pop într-un interviu pentru o televiziune. În schimb, acesta a punctat faptul că părinţii nu prea se pricep la ceea ce înseamnă învăţământul, fiind astfel inutilă consultarea acestora.