Ce nu înţeleg politicienii noştri: întâi reformele, apoi vin banii prin PNRR

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Multe speranţe se leagă de banii veniţi de la UE prin PNRR. Dar se uită un lucru. Banii vin doar după implementarea unor reforme serioase şi precise, în justiţie, administraţie, fiscalitate, sistemul bugetar şi altele. Dacă politicienii noştri nu trec la reformarea de mari sisteme de la noi din ţară, nu vedem niciun cent prin PNRR.

Am mai scris despre aceste legături, între reforme şi PNRR, dar nu se mişcă nimic la nivelul guvernului, preşedinţiei, parlamentului. Ce să facem, să aşteptăm cu mâna întinsă banii care nu mai vin? Şi aşa, am rămas printre ultimele state, cu PNRR neaprobat.

Cum a fost negociat PNRR-ul românesc

G4Media.ro a aflat că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a propus în negocierile cu Comisia Europeană ca plata tranşelor din PNRR să fie condiţionată de realizarea unor reforme precise în justiţie, pentru început. Este vorba de adoptarea noilor Coduri, desfiinţarea SIIJ, repararea legilor justiţiei prin eliminarea amendamentelor Iordache, reformarea Inspecţiei Judiciare. Fără aceste prime reforme România nu vede nici un cent din PNRR.

Aşa a şi fost construită filosofia PNRR. Statele UE primesc bani pentru Redresare şi Rezilienţă, condiţionat de realizarea unor importante reforme. Se pare că acest enunţ simplu nu are loc în mintea politicienilor noştri, începând cu preşedintele Iohannis.

Cum ministrul Ghinea este din USR PLUS, acceptarea condiţionării plăţilor prin PNRR de reforma justiţiei vine ca un şah la UDMR şi PNL, care se opun în continuare acestor reforme. Pe faţă doar UDMR se opune, dar PNL n-a făcut un pas în parlament pentru reforma în justiţie. Îi convine justiţia rămasă după Iordache.

În PNRR, fiecare ţară face un Plan de Finanţare eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic. De două ori pe an, fiecare stat membru face un Raport de Implementare pe reforme, nu doar pe stadiul proiectelor.

De două ori pe an, fiecare stat beneficiar de PNRR face o cerere de plată a unor tranşe de bani, iar plata tranşelor se face în funcţie de îndeplinirea reformelor, nu de stadiul proiectelor. Aici este deosebirea esenţială faţă de proiectele europene obişnuite. 

La subcapitolul ”Reforma 4.1 – Garantarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii şi eficienţei acesteia”, sunt precizate ca ţinte: noile legi ale justiţiei (legile privind statutul magistraţilor, privind organizarea judiciară şi privind Consiliul Superior al Magistraturii), punerea în acord a Codului penal şi Codului de procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale şi reglementările europene.

Perioada de implementare pentru aceste modificări era definitivă vag: 2021 – 2025. Asta nu înseamnă că CE va da banii aşteptând până în 2025 realizarea reformelor. Va exista o etapizare a realizării acestor reforme, pe care România trebuie s-o aplice.

Mai este şi o condiţionare internă. Doar USR PLUS este angajat în reformarea justiţiei, şi se loveşte de piedicile puse de UDMR şi PNL. N-ar fi exclus ca, la un moment dat, USR PLUS să ameninţe cu ieşirea de la guvernare, dacă aceste reforme nu avansează.

Şi Sorin Ioniţă explică foarte clar cum se va derula PNRR

Iată ce spune Sorin Ioniţă: PNRR trebuie privit ca o matrice de condiţionalităţi şi benchmarks de tip MCV, unde toată lumea e monitorizată pe progres de două ori pe an. Şi nu sunt doar patru benchmarks pe justiţie ca în MCV, ci o puzderie, în nenumărate domenii. Scopul principal e să se facă reformele; cheltuirea banilor e în subsidiar.

Fiecare minister trebuie să trimită nu doar proiecte, ci şi o matrice de reforme ataşată lor. Bună parte din ministere şi administraţie NU a înţeles lucrurile de mai sus şi trimite în continuare în PNRR proiecte, mai bune sau mai rele, dar fără reforme ataşate. Asta e principala dificultate în negocierile cu Comisia: cerem bani dar fără să spunem ce anume vrem să schimbăm, nu doar să construim.

Fiecare ţară face un Plan de Finanţare (PF) eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). PF trebuie agreat cu Comisia, deci va urma încă o repriză de negocieri şi stres, în funcţie de cât de bine şi clar a fost făcut PNRR iniţial.

Au înţeles politicienii noştri toate aceste etape în derularea PNRR? Nu s-ar zice, după lupta acerbă pe împărţirea celor 29,2 miliarde de euro, şi tăcerea deplină când vine vorba de reforme.

Cum ar veni, se bat pe blana ursului din pădure.

Hotnews a obţinut şi lista tuturor reformelor la care s-a angajat România (spicuiri)

  • Sistemul de pensii (trimitere în parlament în cursul acestui an)
  • Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive ​​de 25 de ani.
  • Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare - nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.
  • Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).
  • Politica fiscală (până în 2024)
  • Adoptarea unor sisteme moderne de gestionare a riscurilor la nivelul ANAF.
  • Îmbunătăţirea administrării marilor contribuabilili.
  • Introducerea unui model de administrare a veniturilor mai transparent şi mai orientat către servicii.
  • Implementarea unor analize de cheltuieli în domeniul sănătăţii şi educaţiei (urmate de alte sectoare).
  • Asigurarea unui rol consolidat al Consiliului fiscal în privinţa deciziilor bugetare.
  • Companiile de stat (2022 legislativ/2024 audit -restructurare)
  •  Salariile din sectorul bugetar (2022)
  • Administraţie publică (2023)
  • Justiţie (2023)
  • Decarbonizarea (energia din surse regenerabile) transportului (2023)
  • Promovarea energiilor regenerabile (2023)

Se regăsesc în lista toate angajamentele guvernului luate la momentul depunerii PNRR. Între timp, CE s-a declarant nemulţumită de numărul şi durata de implementare a reformelor, iar documentul final va cuprinde şi toate reformele pe care CE le pune în condiţiile aprobării şi acordării tranşelor de bani din PNRR.

Concluzie

CE s-a fript de prea multe ori cu angajamente luate de România şi apoi uitate, când s-a văzut cu banii în căruţă. De data aceasta nu se va mai întâmpla, pentru că UE nu dă pomană statelor membre.

România are o datorie publică ajunsă la 50% din PIB, iar cu cele 15 miliarde împrumutate prin PNRR ajunge la 60% din PIB, maximum admis prin Tratatul de la Maastricht.

Cum actuala clasă politică nu dă semne că ar vrea să reducă chltuielile de funcţionare a statului, este de aşteptat ca solvabilitatea şi credibilitatea României pe pieţele internaţionale să coboare dramatic. Şi atunci ne vom trezi în scenariul din 2010. România va deveni nefinanţabilă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite