Ce întrebări ridică demisia subită a şefului ANRP

Ce întrebări ridică demisia subită a şefului ANRP

George Băeşu FOTO Mediafax

Anunţul intempestiv făcut de George Băeşu că va demisiona din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor arată din nou slăbiciunile unei legi controversate, de care au beneficiat, indiferent de guvernare, samsarii imobiliari, unii dintre ei aflaţi acum după gratii

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu şi cei doi vicepreşedinţi ai instituţiei au trimis ieri un memoriu Guvernului, în care anunţă că demisionează.

„Avem sentimentul unei totale insecurităţi cu privire la propriile persoane, atât timp cât plata unor amenzi afectează în mod direct patrimoniul individual“, se arată în memoriul trimis către premierul Victor Ponta. Mai exact, preşedintele ANRP semnalează lacunele Legii contenciosului administrativ, care îl obligă să plătească amenzile instituţiei din propriul buzunar.

Deşi pare un caz tipic pentru legislaţia românească, în care avem de a face doar cu un articol de lege prost formulat, memoriul preşedintelui ANRP dezvăluie câteva chestiuni sensibile ce pendulează pe graniţa fină dintre scăpare şi scăpare intenţionată. Într-adevăr, articolul 24 din Legea 554/2004 (Legea contenciosului administrativ), spune că „se va aplica conducătorului autorităţii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere“, dacă instiuţia nu pune în aplicare o decizie definitivă a Justiţiei. Şi, potrivit conducerii ANRP, preşedintele şi vicepreşedinţii instituţiei „sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 de procese“, după ce unii oameni şi-au câştigat în instanţă dreptul de restituire a proprietăţilor, drept nepus în aplicare de ANRP.

Ponta se face că nu ştie

Articolul 24 din Legea contenciosului administrativ a fost modificat în sensul actual în anul 2011, în timpul guvernării PDL, iar George Băeşu, omul de încredere al baronului de Vrancea Marian Oprişan, a fost instalat la conducerea ANRP în primăvara anului 2012, imediat după ce PSD a preluat guvernarea. Astfel, se ridică o întrebare inevitabilă: de ce nu a cerut George Băieşu modificarea legii în aceşti aproape trei ani, în condiţiile în care PSD a avut o majoritate liniştitoare în Parlament? Sau de ce nu a modificat premierul Victor Ponta legea prin ordonanţă de urgenţă, un procedeu pe care l-a folosit în mod repetat? Într-o intervenţie la Antena 3, George Băeşu a explicat că premierul Ponta încă nu i-a acceptat demisia, ci l-a trimis să discute cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, „pentru a găsi o soluţie“. Însă, în memoriul trimis Guvernului, conducerea ANRP arată că au mai existat negocierii cu Ministerul Justiţiei, dar degeaba. „Discuţiile purtate cu iniţiatorul modificărilor Legii 554/2004, respective Ministerul Justiţiei, relevă, fără echivoc, faptul că amendarea conducătorilor unei instituţii a fost gândită ca o modalitate de a-i constrânge pe aceştia să facă ceva“, se arată în memoriu.

Aşadar, timp de trei ani, George Băeşu nu s-a plâns public că este bombardat cu sute de procese şi trebuie să plătească singur amenzile. Dintr-odată îşi înaintează demisia premierului, iar Victor Ponta îi ţine partea, căutând argumente rudimentare. „Să explicăm pe înţelesul tuturor: dacă revendică, ANRP primeşte amenzi. Dacă nu revendică, vin procurorii. Cei de acolo sunt între ciocan şi nicovală. Eu accept că au dreptate“, a spus Ponta, despre o situaţie pe care ar fi putut să o îndreptate în ultimii trei ani.

Afecere de sute de milioane de euro

Problema restituirii proprietăţilor a dezvoltat, în paralel cu situaţia tragică a foştilor proprietari deposedaţi ilegal de avere de regimul comunist, o adevărată mafie imobiliară, dirijată, după cum spun procurorii DNA, de Dorin Cocoş, aflat acum în arest preventiv.

Această mafie imobiliară a făcut şi a desfăcut guverne. În primăvara anului 2012, Mihai Răzvan Ungureanu se instala la Palatul Victoria şi aborda frontal problema retrocedărilor. „Sunt dispus să mergem pe seama cercetărilor deja făcute, a auditului deja prezentat la nivelul Cabinetului primului ministru, până la sesizarea organelor în drept pentru cercetare penală“, afirma MRU în aprilie 2012. În mai, deja nu mai era în fruntea Guvernului, iar surse politice au confirmat pentru „Adevărul“ că această declaraţie a iritat mulţi politicieni, mai ales că mafia retrocedărilor era transpartinică. „Oamenii care trebuie să ia despăgubiri, trebuie să-i dea lui lui Cocoş şi lui Ioan Oltean câte 30%, că altfel nu-ţi iei nicio despăgubire. E vorba de sute de milioane de euro“, spunea Gigi Becali, ofticat de faptul că el nu s-a ales cu nimic. „Eu am dat 5 milioane de euro şi am pierdut, că nu era bun dosarul“, mai spunea Becali în vara lui 2012. Democrat-liberalul Ioan Oltean, pomenit de Becali, şi-a numit chiar un om de încredre la şefia ANRP, în timpul guvernării PDL: Crinuţa Dumitrean, fostă Miss Bistriţa, aflată acum în arest la domiciliu. Odată ajuns la putere, în mai 2012, Ponta a susţinut o conferinţă de presă  foarte vehementă în care a arătat, concret, câteva din resituirile făcute de Guvern către samsarii imobiliari. Însă după acea ieşire, Ponta a „amuţit“ şi dat o nouă lege de restituire, de care se plânge acum conducerea ANRP.

6,5% din PIB

Într-un memorandum adoptat în şedinţă de Guvern la începutul anului trecut, ANRP estima despăgubirile pe care statul le mai are de plătit foştilor proprietari deposedaţi abuziv de regimul comunist la aproximativ 8,7-9 miliarde de euro, ceea ce reprezenta 6,5% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: