Ce înseamnă solicitarea Transnistriei de recunoaştere a independenţei sale, după ce Republica Moldova a cerut aderarea la UE

Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, a semnat cererea de aderare la UE. FOTO: Inquam Photos/ Octav Ganea

Tiraspolul a solicitat Republicii Moldova să rezolve definitiv situaţia independenţei Transnistriei, după ce autorităţile de la Chişinău au cerut aderarea la UE. Venită în contextul războiului din Ucraina, solicitarea este doar o declaraţie politică, însă ar putea diviza societatea pentru a destabiliza direcţia proeuropeană a Moldovei, susţin specialiştii consultaţi de „Adevărul”.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat, pentru „Adevărul”, că solicitarea Transnistriei este o declaraţie politică. 

„Este vorba doar de agitarea spiritelor. Transnistria nu are niciun fel de personalitate juridică în dreptul internaţional, nu este recunoscută ca subiect al dreptului internaţional de nimeni, nici de Federaţia Rusă în mod formal. Este doar o simplă declaraţie prin care conducerea din Transnistria inceacă să se poziţioneze faţă de anunţul Chişinăului (cererea de aderare la UE n.r.). Nu are absolut niciun efect în relaţiile internaţionale şi nici sub aspectul perspectivei de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, a transmis Diaconescu. 

De cealaltă parte, politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că, având în vedere contextul de securitate din regiune, Transnistria ar putea urmări mai mult decât o simplă agitaţie. 

„Conflictul din Ucraina a fost justificat prin recunoaşterea independenţei celor două aşa-numite republici Luhansk şi Doneţk, ori am putea să vedem o situaţie asemănătoare repetându-se şi în Transnistria. Acolo staţionează armată rusă, deci asta poate să complice lucrurile. Transnistria este teritoriu moldovenesc, deci nu poate face în niciun fel, din punct de vedere al dreptului internaţional, probleme. În realitate însă, este total scăpată de sub controlul Republicii Moldova şi asta din 1991. Nu uităm că acolo Rusia a declanşat unul din primele războaie care au fost după aceea îngheţate tocmai pentru a pregăti ceea ce se întâmplă acum, pentru că este uşor să punem pe umerii lui Putin războiul din Ucraina, dar în realitate chiar Uniunea Sovietică crea condiţii pentru astfel de conflicte”, a declarat Cristian Pîrvulescu, pentru „Adevărul”. 

Şi fostul ministru de Externe Titus Corlăţean susţine că solicitarea de independenţă a Transnistriei a venit pe fondul evenimentelor din Ucraina. „Pretextul este articifial şi nefundamentat pentru că invocarea unui aşa-zis transfer de competenţe de suveranitate organelor suprastatale de la Bruxelles şi utilizarea militaro-politică şi economică de către aceste organisme suprastatale de la Bruxelles a Republicii Moldova reprezintă o minciună. Uniunea Europeană nu este o organizaţie politico-militară aşa cum este NATO, este vorba de o formă de integrare economică şi unitate politică care nu poate să aducă decât beneficii economice şi sociale populaţiei Republicii Moldova, deci inclusiv populaţiei din stânga Nistrului. Acesta nu poate fi un argument, dar evident este un demers cauzat de evoluţiile de securitate dramatice din Ucraina”, a explicat fostul ministru, pentru „Adevărul”.

Direcţia proeuropeană a Republicii Moldova, luată în vizor

Politogolul Cristian Pîrvulescu a mai declarat că administraţia separatistă refuză aderarea la UE la cererea Rusiei, deşi, în realitate, Transnistria este „principalul beneficiar al acordurilor de asociere dintre Republica Moldova şi Uniune, pentru că o bună parte a din comerţul exterior cu UE se desfăşoară prin Transnistria”. 

„Având în vedere situaţia în care se află Vladimir Putin pe plan internaţional, disperarea cu care acţionează, ar putea face orice. Inclusiv să provoace împreună cu socialiştii şi pro-ruşii din Moldova tulburări pentru s stabiliza direcţia proeuropeană a Moldovei. În realitate, potenţialul lor este foarte redus. Mai degrabă, prin această declaraţie, au făcut un prim gest pentru a testa opinia publică din Moldova, urmând să vadă şi ce se întâmplă pe zona de operaţiuni din sudul Ucrainei”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu, precizând că există şi evenimentele din Bosnia şi Herţegovina, unde Vladimir Putin şi Viktor Orbán „încearcă să incite minoritatea sârbă la conflict”. „Un conflict în balcani i-ar ocupa pe europeni în raport cu ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a mai spus politologul.

Aşa-numitul Minister de Externe al Transnistriei a anunţat vineri, 4 martie, că Tiraspolul solicită comunităţii internaţionale recunoaşterea independenţei regiunii transnistrene, în contextul în care Maia Sandu a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Administraţia separatistă consideră că cererea privind aderarea la UE schimbă radical relaţiile moldo-transnistrene, dar şi că decizia autorităţilor de la Chişinău înseamnă că Moldova este gata să-şi cedeze suveranitatea Bruxelles-ului, fapt cu care administraţia separatistă nu este de acord.