Ce implică angajarea răspunderii Guvernului pe ordonanţele graţierii şi a modificării Codurilor Penale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul ia în calcul să-şi angajeze răspunderea pe ordonanţele graţierii şi a modificării legislaţiei penale, metodă ce necesită timp, care obligă  Opoziţia, din punct de vedere politic, să depună moţiune de cenzură, dar mai ales să sesizeze Curtea Constituţională.

După o întâlnire avută cu preşedintele PSD Liviu Dragnea şi cu copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Justiţiei Florin Iordache a anunţat, într-o discuţie cu reporterul Digi 24, că preferă varianta angajării răspunderii de către Guvern a celor două proiecte privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale. Guvernul Grindeanu ia în calcul asumarea unui pachet întreg privind Justiţia, care să mai conţină, cel mai probabil, şi legea răspunderii magistraţilor.

Moţiune de cenzură

Spre deosebire de calea ordonanţelor de urgenţă, a căror efecte curg din momentul adoptării de către Guvern, angajarea răspunderii presupune o perioadă de timp mai mare, dar şi posibilitatea Opoziţiei de a avea un cuvânt de spus asupra proiectelor de lege. Din momentul în care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege, Opoziţia are la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură împotriva Guvernului. „Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată “, se arată la articolul 114 din Constituţie.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul că proiectul nu mai urmează procedura legislativa prevăzută în regulamentele celor două Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, având drept consecinţa menţinerea în continuare sau demiterea Guverului în funcţiune prin retragerea încrederii acordate de Parlament şi declanşarea, în condiţiile Constituţiei, a proceduri pentru alcătuirea unui nou Guvern.

PNL şi USR au anunţat deja depunerea unei moţiuni de cenzură în situaţia în care Guvernul adoptă proiectele privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale. „Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern“, mai prevede Legea Fundamentală.

PNL şi USR nu strâng suficiente voturi pentru a ameninţa Guvernul cu posibilitatea unui success în cazul unei moţiuni de cenzură. În Parlament, Opoziţia mai poate încerca să amendeze articole din proiectele de lege prezentate de Guvern, care are, însă, ultimul cuvânt. Deşi nu are majoritate, Opoziţia poate forţa Guvernul să-şi asume făţiş respingerea oricăror îmbunătăţiri ale proiectelor.

Atacul la CCR

Pe lângă posibilitatea depunerii moţiunii de cenzură pentru a împiedica adoptarea proiectelor şi ce a a amendării lor, Opoziţia mai poate ataca proiectele la Curtea Constituţională (CCR). Numai că Opoziţia trebuie să găsească argumente de neconstituţionalitate şi nu va fi deloc o misiune uşoară. „Motive intrinseci de neconstituţionalitate nu văd. Dar se pot găsi motive pe procedură. Spre exemplu, Opoziţia ar putea contesta faptul că nu se justifică urgenţa proiectului. Chiar dacă nu e ordonanţă de urgenţă, şi procedura de angajare a răspunderii trebuie să respecte condiţia urgenţei. Altfel, s-ar putea considera că Parlamentul a fost eludat. În rest, argumente pe fond nu prea ar fi, pentru că Parlamentul e suveran în politica penală a statului, iar graţierea este o decizie  la care legiuitorul poate recurge“, a declarat pentru „Adevărul“ avocatul Elenian Nicuţ.

Dacă Opoziţia nu contestă proiectele de lege la CCR, preşedintele Klaus Iohannis poate cere, potrivit Constituţiei, reexaminarea legii adoptate, iar dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere. De asemenea, preşedintele poate să conteste el legea la CCR, dacă va găsi motive.

Avantajul angajării răspunderii

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluţie de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar şi o modalitate ultrarapidă, de adoptare a legii, printr-o cale excepţională.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite