Ce face guvernul Orban pentru reducerea deficitului bugetar? Nimic!

Se înmulţesc avertismentele specialiştilor în privinţa riscurilor ce stau în faţa României dacă nu se iau măsuri decisive în privinţa reducerii deficitului bugetar. Preşedintele Iohannis, premierul Orban, ministrul Florin Cîţu, sunt de altă părere. Guvernul va găsi bani şi pentru mărirea pensiilor cu 40%, şi pentru dublarea dublării alocaţiilor, şi pentru salariile majorate. Adică îi vor împrumuta.

Florin Cîţu ridică miza şi spune că nici măcar criza mondială nu va afecta România, pentru că a construit un buget „conservator”! Măi să fie, ce genii avem în ogradă şi nici nu ştiam!

Doar guvernele PSD-iste, Dragnea, Vâlcov, Socol, Vasilescu erau aşa de siguri de inteligenţa lor economică şi n-au băgat în seamă opiniile specialiştilor. Şi au ajuns unde sunt astăzi! Unii la puşcărie!

Situaţia economică a României în momentul actual

Tocmai a fost publicată execuţia bugetară a României pe 2019. Datele pe care le-am văzut sunt foate proaste pentru bugetul de stat.

-Deficitul bugetar, 48,3 miliarde lei, 4,6% din PIB, cel mai mare din ultimii 9 ani;

-S-au încasat cu 21,5 miliarde de lei mai puţin decât prevederile bugetului de stat pe 2019;

-Cheltuielile s-au majorat cu 47,3 miliarde lei, adică cu 14,7%.

-Cheltuielile de personal au însumat 102,34 mld lei, în creştere cu 18,8% şi o pondere de 9,8% în PIB;

-Cheltuielile cu asistenţa socială s-au ridicat la 114,74 mld lei, în creştere cu 13,2% faţă de 2018;

-Cheltuielile pentru investiţii au însumat 43,61 mld lei (4,2% din PIB);

-Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 27,99 mld lei, cu 10,43 mld lei mai reduse decât prevederile bugetare iniţiale pe anul 2019;

- Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung, 4,6 la sută;

Ministrul Cîţu declară că anul acesta România va împrumuta 87 miliarde de lei, iar jumătate din acel împrumut va fi folosit în vederea achitării datoriilor ajunse la scadenţă făcute de guvernele anterioare, peste 40 de miliarde. Cu alte cuvinte, jumătate din ce ne împrumutăm dăm înapoi în contul datoriilor, şi cu cât ne împrumutăm mai mult, cu atât va creşte această sumă. Până când vom putea împrumuta? Până când creditorii vor constata că există riscuri prea mari cu returnarea banilor, şi vor ridica dobânzile la cer. Exact ca în 2010!

Pentru anul 2020, creşterea veniturilor a fost prevăzută la 10%, comparativ cu 2019. Iar ministrul Cîţu spune că legarea caselor de marcat la ANAF va duce la o creştere a veniturilor de 10-15%. Vise exotice, cum am văzut şi în alţi ani.

Ce a făcut guvernul Orban pentru că bugetul României să nu se ducă în prăpastie?

 Nimic. Am văzut doar preocupări pentru reducerea pensiilor de serviciu, circa 9300, cu impact bugetar nesemnificativ. Şi care nici nu va trece de CCR. Alte preocupări ale guvernului sunt pentru alegerea primarilor în două tururi şi pentru alegeri parlamentare anticipate.

Nu am văzut nicio măsură importantă pentru reducerea deficitului bugetar, prin scăderea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar, cu bunuri şi servicii în sistemul bugetar.

Specialiştii avansează şi multe soluţii, doar că nu se uită nimeni la ele. Iată un set de soluţii propuse de Gelu Diaconu, fost şef la ANAF:

- reducerea la o treime a numărului de secretari de stat sau de funcţii de demnitate publică echivalente, împreuna cu plethora oamenilor "de la partid" de la cabinete;

- reducerea funcţiilor publice de conducere cu minimum 30%, în mare parte prin anularea posturilor de execuţie vacante;

- reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu minim 10%;

- reprioritizarea cheltuielilor cu investiţii către cele cu efect multiplicator în economie (către marile proiecte de infrastructură nu doar investiţii "electorale" pentru baronetul politic local);

- reducerea prin lege a ecartului dintre nivelul maxim şi cel minim la o proporţie de 1 la 4, în cazul salariilor publice;

- taxarea suplimentară a proprietăţilor imobiliare individuale peste necesarul unui trai decent, proprietăţi care astăzi au un nivel de impozitare rizibil;

- creşterea taxelor pe autovehiculele poluante aflate în circulaţie;

- reducerea la jumătate a subvenţiei acordate partidelor politice;

- reducerea numărului de UAT-uri cu cel puţin cu o treime;

- organizarea în profil regional a majorităţii serviciilor teritoriale deconcentrate ale statului;

- reducerea numărului ordonatorilor de credite cu min 20%.

Nimeni nu mai înţelege ce vrea guvernul Orban, de unde va lua banii necesari pentru a nu ajunge la deficite de 5-6% în 2020 şi anii următori. Nu mai vorbim de o criză mondială care ne-ar prinde iarăşi cu pantalonii în vine. Nici actualii conducători nu explică nimic, alfel decât Florin Cîţu care ne spune că datorită bugetului „conservator” creat de el, o posibilă criză mondială nu ne va afecta. Cine-l crede?

În concluzie

Ce gândesc preşedintele Iohannis şi premierul Orban, când spun că au bani să achite pensii majorate cu 40%, salarii bugetare majorate, ba şi dublarea dublării alocaţiilor? Nu cumva vor alegeri anticipate, pe care să le câştige PNL, iar după alegeri să spună: acum trecem la tăieri. V-am minţiţi ca să ne votaţi! Ar fi un mod josnic de a face politică.