Ce am făcut în mandatul 2016-2020 pentru românii de pretutindeni

În cei patru ani de mandat una dintre priorităţile mele a fost susţinerea românilor de pretutindeni. Ca vicepreşedinte şi mai apoi membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării m-am implicat activ pentru menţinerea identităţii lingvistice, culturale şi etnice a românilor din Ucraina şi Serbia, pentru susţinerea cetăţenilor din diaspora şi pentru apropierea Republicii Moldova de România.

În acest sens am avut mai multe propuneri legislative şi iniţiative care vizau:

1. Reprezentarea corectă a diasporei şi facilitarea votului pentru românii din afara graniţelor, fără costuri mari de timp şi de bani prin extinderea Votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale şi la alegerile parlamentare pentru românii din ţară. Proiectul poate fi consultat aici: 

Această propunere legislativă amplă pe care am iniţiat-o prevede ca toţi cetăţenii cu drept de vot din ţară şi din străinătate să poată să voteze prin varianta alternativă. Scopul e să nu mai avem cozi interminabile, să nu mai fie costuri mari de bani şi de timp şi restrângeri ale dreptului la vot, aşa cum s-a întâmplat la prezidenţialele din 2014. 

Vor putea vota prin utilizarea serviciilor poştale toţi românii cu drept de vot aflaţi în străinătate, precum şi alegătorii din ţară care ştiu că nu se vor putea prezenta la urne în ziua votului. Pentru a ocoli bariera de subreprezentare a diasporei, care are alocate doar 4 locuri de deputaţi şi 2 de senatori, o inechitate evidentă care încalcă şi norma de reprezentare, am propus ca la alegerile parlamentare, românii cu reşedinţa în străinătate şi domiciliul în ţară să poată alege să voteze fie pentru candidaţii din circumscripţia 43 Diaspora, fie pentru circumscripţia electorală corespunzătoare adresei de domiciliu din România. 

Proiectul de lege prevede şi înfiinţarea unui Birou Electoral General pentru votul prin corespondenţă care va coordona întregul proces . În plus, trasabilitatea votului va fi asigurată printr-o platformă web pusă la dispoziţie de AEP, unde alegătorul poate verifica traseul votului său prin corespondenţă.

Iniţiativa mai propune, printre altele, clarificarea unor termene şi a atribuţiilor avute de Poşta Română, stabilirea unor reguli cu privire la documentaţia aferentă turului al doilea de scrutin pentru alegerile prezidenţiale, delimitarea dintre adresa de corespondenţă şi adresa de domiciliu/reşedinţă, clarificarea condiţiilor în care birourile electorale înregistrează, sortează şi păstrează documentele primite de la alegători.

Proiectul integral poate fi consultat aici.

2. Am propus o soluţie legislativă pentru problema minorilor non-cetăţeni din R.Moldova, care nu-şi puteau prelungi actele româneşti şi pierdeau astfel dreptul de a circula şi de a munci în ţări UE, pentru că nu fuseseră înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor. 

Am iniţiat modificarea legii 21/1991 pentru a soluţiona o problemă cu care se confruntau câteva mii de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, majoritatea din R.Moldova, care nu-şi puteau prelungi paşapoartele la expirarea acestora. Aşa numiţii minori non-cetăţeni nu fuseseră trecuţi în certificatul de cetăţenie al părinţilor, astfel încât nu figurau în baza de date a Direcţiei Generale Paşapoarte(DGP), şi pierdeau astfel dreptul de a munci, studia şi circula în alte state europene din cauza neînţelegerii dintre DGP şi ANC. Ei trebuiau să depună un nou dosar pentru dobândirea cetăţeniei române şi să-şi anuleze vechile acte în instanţă. 

Pentru a rezolva această problemă, am propus o procedură simplificată de recunoaştere a dobândirii cetăţeniei române odată cu părinţii de către minorii neincluşi în certificatul de cetăţenie română al părinţilor. Astfel, în baza unei cereri adresate Comisiei de Cetăţenie din cadrul ANC şi a cercetărilor făcute de aceasta, preşedintele ANC putea emite un ordin de recunoaştere a dobândirii cetăţeniei odată cu părinţii. Dacă solicitantul este încă minor, Comisia va elibera un certificat de recunoaştere a cetăţeniei odată cu părinţii, ce va avea forţa probantă a unui certificat de cetăţenie. Ulterior acesta va fi înregistrat în evidenţele DGP. 

Proiectul poate fi consultat aici.

3. Am fost coiniţiator al propunerii legislative care ajută cei aprox. 800 de mii de cetăţeni români deţinători de paşapoarte CRDS să nu mai aibă probleme cu recunoaşterea identităţii lor de diferite entităţi din ţară

Românii din diaspora care deţin paşapoarte CRDS, dar au trebuit să predea cărţile de identitate româneşti, au dificultăţi în a-şi deschide un cont bancar în România sau de a le fi recunoscute ca dovadă a identităţii aceste documente de către alte entităţi.

Revenind în România, românii din diaspora care deţin paşapoarte CRDS, dar au fost nevoiţi să predea cărţile de identitate româneşti, aveau dificultăţi în a-şi deschide un cont bancar, nu puteau semna acte notariale, nu puteau încheia documente succesorale, nu puteau închiria o locuinţă, nu se puteau legitima cu paşaportul CRDS în faţa instanţelor de judecată, nu se puteau asocia în cadrul societăţilor comerciale, nu-şi puteau preschimba permisul de conducere. De ce? Pentru că paşaportul CRDS nu era recunoscut ca act de identitate.

Prin eliminarea sintagmei în faţa ”autorităţilor române şi străine” (art.6, alin 4 din legea 248/2005) se dă posibilitatea ca paşapoartele CRDS să facă dovada identităţii şi în relaţia cu alte entităţi şi se pune capăt unei situaţii discriminatorii nedrepte.

4. Am fost coiniţiator la propunerea legislativă care viza reprezentarea corectă a diasporei prin creşterea numărului de parlamentari care reprezintă circumscripţia 43 de la 2 senatori şi 4 deputaţi la 4 senatori şi 10 deputaţi. 

În momentul de faţă, norma de reprezentare (1 senator = 168.000 de alegători/1 deputat = 73.000 de alegători) este încălcată şi a fost stabilit arbitrar numărul minim de 2 senatori şi 4 deputaţi, aferent celor mai puţin populate judeţe din România, când noi avem peste 5 milioane de români în afara graniţelor ţării. Mai mult, chiar şi raportat la numărul deţinătorilor de paşapoarte CRDS peste 700.000 de cetăţeni români cu drept de vot din străinătate, diaspora este subreprezentată. 

Este o discriminare evidentă a cetăţenilor români din Diaspora faţă de cei din ţară, care trebuie eliminată. 

5. Am propus un proiect strategic pentru realizarea spaţiului informaţional România-R.Moldova:

Scopul proiectului „Fondul de cooperare şi coeziune mass-media România – Republica Moldova” este cel de a susţine mass-media independentă şi de calitate din R. Moldova pentru a facilita crearea spaţiului informaţional comun, pentru a contracara propaganda rusească şi a creşte prezenţa mediatică românească dincolo de Prut.

Într-un context dominat de propagandă rusească agresivă şi dezinformare la care sunt supuşi cetăţenii R.Moldova, presa independentă de limbă română are o misiune extrem de importantă. Pandemia de coronavirus a accentuat problemele structurale cu care aceasta se confruntă deja: cvasi-monopolul forţelor pro-ruse asupra audiovizualului, accesul îngreunat la finanţări, lipsa de acces la publicitate, intimidări din partea puterii. 

În cadrul Fondului vor funcţiona două instrumente financiare, şi anume: „Consolidarea mass-media” (destinat trusturilor de presă, agenţiilor de ştiri, televiziunilor şi alte instituţii media cu experienţă dovedită de minim 3 ani) şi (2) „Jurnalistul independent” destinat iniţiativelor jurnalistice bazate pe idei inovatoare şi metode noi de utilizare a tehnologiilor moderne în mass- media, precum şi investigaţiilor jurnalistice. El ar urma să funcţioneze în cadrul RoAid, Agenţia română de cooperare internaţională pentru dezvoltare sau al Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova.

Programul de finanţare RoAid – Media va avea menirea să contribuie la:

a. Crearea spaţiului informaţional comun România – Republica Moldova

b. Combaterea ştirilor false despre România şi Uniunea Europeană în Republica Moldova, precum şi viceversa, combaterea ştirilor false despre R. Moldova în România şi Uniunea Europeană;

c. Profesionalizarea jurnaliştilor atât din România, cât şi din Republica Moldova

d. Susţinerea jurnalismului de investigaţie în Republica Moldova

e. Creşterea cooperării şi transferului de expertiză între jurnaliştii din România şi Republica Moldova.

6. Am îmbunătăţit legile principale de sprijinire a românilor de pretutindeni (legea cadru 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, legea 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile) prin numeroase amendamente care au fost admise. 

7. Am făcut recomandări către MRP şi apoi DRP pentru îmbunătăţirea monitorizării şi evaluării impactului proiectelor finanţate pentru românii de pretutindeni. Propunerile mele precum cea de condiţionare a finanţărilor proiectelor media de respectarea Codului Deontologic al Jurnalistului au fost incluse de DRP în Ghidul de Finanţare Nerambursabilă 2020 ca şi criterii de eligibilitate. 

8. Am făcut demersuri constante pentru susţinerea identităţii culturale, lingvistice, etnice şi religioase a românilor din Serbia şi Ucraina prin interpelări şi întrebări adresate MAE şi MRP, privind problemele cu care se confruntă aceştia, prin diplomaţie parlamentară (deplasare la Belgrad, Bor, Vârşeţ, Kiev, discuţii cu deputaţi din Comisiile de politică externă, cu reprezentanţii comunităţilor de etnici români, Ambasadori, cu alţi oficiali). 

Am militat constant pentru unificarea programei de învăţământ pentru românii din Cernăuţi, Transcarpatia şi Sudul Basarabiei şi eliminarea aşa-zisei limbi moldoveneşti. Am obţinut de la Ministerul Educaţiei o recomandare către Universităţi pentru a nu le cere etnicilor români din Sudul Basarabiei care au absolvit şcoli în limba română certificate de competenţă de limbă. Se rezolvă astfel o situaţie absurdă, dat fiind că limba moldovenească nu există, ci este tot limba română, aşa cum a confirmat şi Curtea Constituţională din Republica Moldova, dar şi Comisia de la Veneţia.

9. M-am implicat în susţinerea Cameliei Smicală şi a copiilor ei, despărţiţi abuziv de mamă şi plasaţi în centre separate, prin interpelări/întrebări către MAE şi MRP, discuţii cu Ambasadorii Finlandei la Bucureşti, deplasarea la Helsinki în delegaţie parlamentară în cadrul căreia am avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului de Justiţie, Ministerului Afacerilor Sociale şi Sănătăţii, Primăriei Tampere, Serviciului Social şi Ministerului Afacerilor Externe. Am propus Ministerului de Externe înfiinţarea unui Fond de asistenţă juridică pentru astfel de cazuri pentru a-i ajuta pe părinţii cărora le sunt luaţi copiii să plătească cheltuielile de judecată, dacă aceştia nu-şi permit un avocat. Totodată, am propus ca studenţii români vorbitori de limba ţărilor respective să fie folosiţi pe post de translatori/traducători în cadrul unor programe de practică/internship la Ambasade sau angajaţi contractual.

10. Am propus amendamente importante, care au fost admise, la legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate precum organizarea unor sesiuni de informare privind drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor români în statul-gazdă ori privind legislaţia aplicabilă în statul-gazdă şi/sau în România în domenii de interes pentru cetăţenii români.

Având în vedere numeroasele cazuri de exploatare prin muncă la care sunt expuşi cetăţenii români din afara ţării, am considerat necesară organizarea, la cererea organizaţiilor reprezentative sau din oficiu, a unor sesiuni de informare privind drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor români în statul-gazdă ori legislaţia aplicabilă în statul-gazdă şi/sau în România în domenii de interes pentru cetăţenii români. Deşi accentul este pus, în cadrul centrelor comunitare, pe cultură, tradiţie, istorie, limbă, identitate naţională, consider că activitatea acestor centre ar putea avea un rol important în luarea deciziei de revenire în ţară şi prin informarea rapidă şi corectă a românilor de pretutindeni pe subiecte de interes pentru aceştia. De asemenea, prin informare privind drepturile lor şi legislaţia statului în care se află, riscurile privind exploatarea prin muncă pot fi reduse. 

11. M-am implicat în soluţionarea problemelor cadrelor care predau cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) în şcoli din ţări precum Italia, Spania, Belgia, Irlanda. Acest curs opţional de 2 ore pe săptămână este predat de colaboratori ai Institutului Limbii Române, nu toţi dintre ei fiind profesori titulari. 

Am intermediat/organizat o discuţie între cadrele didactice LCCR şi Ministrul Educaţiei despre problemele legate de statutul celor 135 de cadre didactice LCCR, care doreau să le fie recunoscută vechimea în muncă şi să aibă un statut de profesori LCCR. 

12. M-am implicat în deblocarea procesului de redobândire a cetăţeniei române în baza art.11. 

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a deblocat procesul de redobândire a cetăţeniei române pe baza soluţiei simple propuse de mine de a depune cererile prin mandatar cu procură. În contextul pandemiei de coronavirus, etnicii români din Republica Moldova sau Ucraina nu se pot deplasa personal în România, având în vedere restricţiile şi carantina, pentru a-şi depune cererile la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, şi nu pot face acest lucru nici la consulatele din Bălţi, Cahul şi Chişinău, care au suspendat temporar aceste activităţi.

În răspunsul ANC la adresa mea, preşedinta Autorităţii recunoaşte ce i-am spus de la început. Că actuala pandemie reprezintă un motiv temeinic justificat. Reamintesc că art.13 alin 1 din legea 21/1991 spune aşa: ”Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fiind însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege”.

ANC mi-a dat dreptate că fiecare cerere trebuie analizată individual, dar a introdus din păcate două condiţii restrictive pentru depunerea prin mandatar: decretarea stării de urgenţă în ţara de domiciliu/reşedinţă a petentului şi reprezentanţa diplomatică din acea ţară să aibă activitatea suspendată.

13.Am propus amendamente importante, care au fost admise, la legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate.

Cred că toate aceste proiecte merită continuate. Cred că românii din diaspora, din comunităţile istorice şi din R.Moldova merită respect şi că i-am reprezentat cum se cuvine în Parlamentul României, chiar dacă nu am fost deputat de diaspora, ci de Bucureşti. Vreau să mă lupt în continuare pentru ca românii plecaţi în străinătate să aibă condiţiile necesare pentru ca să vrea şi să se poată întoarce acasă, ca etnicii români din Ucraina, Serbia şi celelalte comunităţi istorice să-şi păstreze identitatea şi limba română. De asemenea, voi continua să fiu un susţinător al dezoligarhizării şi europenizării R.Moldova, al sprijinirii cetăţenilor ei de către România, prin reforme structurale.