Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale

Ce efecte are demisia parlamentarilor USR şi PSD în cazul pensiilor speciale

Marcel Ciolacu şi Alfred Simonis au anunţat că vor demisiona în ultimele zile de mandat. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

În plină campanie electorală, USR a încercat să puncteze la imagine şi a renunţat la pensii speciale prin demisia tuturor parlamentarilor. PSD a încercat să dejoace planul USR, în timp ce liberalii au la îndemână cea mai puternică armă juridică şi politică: desfiinţarea pensiilor speciale prin ordonanţă de urgenţă. Deocamdată n-o folosesc.

Ştiri pe aceeaşi temă

Parlamentarii USR au demisionat în bloc marţi-dimineaţă pentru a arătă că nu sunt interesaţi de pensii speciale. Pentru a obţine un supliment financiar la bătrâneţe, un parlamentar trebuie să aibă cel puţin un mandat întreg, conform legii. În cazul în care un senator sau deputat nu duce un mandat cap-coadă, nu e eligibil pentru pensie specială. Pe de altă parte, dacă prinde o legislatură întreagă şi încă o bucată dintr-un alt mandat, atunci primeşte pensie specială pentru un mandat întreg (în jur de 4.000 de lei) plus rezultul zilelor de activitate parlamentară (alte câteva sute de lei). Un exemplu concret: liderul USR Dan Barna e la primul mandat de deputat. A demisionat din Parlament, prin urmare nu va avea pensie specială. Însă la alegerile din 6 decembrie are toate şansele să obţină un nou mandat în Camera Deputaţilor. Dacă în 2024 nu va demisiona înainte de termen, atunci va fi eligibil pentru pensie specială. Va primi banii pentru un mandat întreg (2020-2024), plus încă un mandat ştirbit cu o zi (2016-2020). În schimb, dacă şi peste patru ani va repeta gestul demisiei, atunci pierde dreptul la pensie specială. E valabil pentru toţi parlamentarii USR care vor fi realeşi la scrutinul din decembrie. Aşadar, pentru nu primi pensie specială, parlamentarii USR trebuie să demisioneze constant, la fiecare ciclu electoral, până la finalul carierei din Legislativ. 

Cum a stricat PSD surpriza USR

Parlamentarii USR plănuiau să-şi anunţe demisia în bloc marţi-dimineaţă pentru a arăta că renunţă la pensii speciale. ”Mâine, de la ora 10.30, la Parlament, preşedintele USR Dan Barna va face un anunţ important despre pensiile speciale alături de toţi ceilalţi parlamentari USR”, a anunţat, luni, grupul de comunicare al USR. Numai că surpriza a fost dejucată de PSD. Surse politice susţin pentru Adevărul că unul dintre parlamentarii USR i-a povestit planul lui Alfred Simonis, liderul deputaţilor PSD. Alfred Simonis, zis Freddy, i-a transmis şefului de partid Marcel Ciolacu, care a postat imediat un mesaj pe Facebook în care a anunţat că demisionează din Camera Deputaţilor pentru a nu beneficia de pensie specială. După postarea lui Marcel Ciolacu, liderii USR nu au mai aşteptat până dimineaţă şi, la rândul lor, au anunţat pe Facebook că demisionează din Parlament. ”Pensia specială este o sfidare la adresa oamenilor cinstiţi din această ţară. Să reprezinţi voinţa populară este o onoare, nu o corvoadă”, a scris, luni seară, pe Facebook, Dan Barna

Demisiile aleşilor USR intră în vigoare pe data de 18 decembrie, cu o zi înainte de finalul legislaturii. Până atunci, ei pot fi prezenţi la muncă, cu toate că Parlamentul a intrat deja în vacanţa, pe fondul campaniei electorale. Dan Barna le-a cerut partidelor traţionale, PSD şi PNL să pună pe ordinea de zi a plenului proiectul de abrogare a pensiilor speciale pentru parlamentari, astfel încât subiectul să fie închis definitiv. Oferta USR a fost refuzată.

Şi PSD a mizat pe tactica demisiilor, în frunte cu Marcel Ciolacu, care a renunţat la funcţia din Camera Deputaţilor, un gest pe care l-a făcut şi în urmă cu patru ani. Aşadar, Ciolacu a terminat prematur ambele mandate de parlamentar, deci nu va primi pensie specială, cu condiţia să demisioneze şi în decemebrie 2024, în contextul în care realegerea sa în 6 decemebrie e o formalitate. Şi Alfred Simonis, liderul deputaţilor PSD, a plecat înainte de termen. E abia la primul mandat. Însă Marcel Ciolacu şi Alfred Simonis sunt excepţii. Toţi parlamentarii PSD care nu au mai prins locuri eligibile vor rămâne în fotolii până în ultima zi, cu speranţa că îşi vor rotunji veniturile la pensie. Şi nu sunt deloc puţini. Potrivit informaţiilor Adevărul, doar 30% din actualii senatori şi deputaţi PSD vor prinde un nou mandat, prin urmare 70% vor fi, teoretic, beneficiari de pensii speciale. Unii dintre ei numără chiar mai multe mandate. Spre exemplu: Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Iulian Iancu. Cei trei vor primi pensie special în limita a trei mandate (conform legii), o sumă care depăşeşte 10.000 de lei lunar. Plus pensia obişnuită, pe baza contributivităţii.

PNL a acuzat PSD şi USR de populism, pe motiv că gestul radical adoptat de cele două partide vine exact în mijlocul campaniei electorale. Liberalii au promis că vor desfiinţa pensiile speciale imediat după alegerile parlamentare, când vor forma o nouă majoritate în Parlament. Totuşi, Guvernul Orban are la dispoziţie varianta ordonanţei de urgenţă, care ar intra în vigoare imediat. Deocamdată nu a recurs la acest glonţ de argint.

Pensia specială pentru activitatea din Parlament nu e alocată automat, ci poate fi primită în baza unei cereri  la vârsta de pensionare. În cazul în care un parlamentar nu solicită pensie specială, nu primeşte. Însă aproape 800 de foşti deputaţi şi senatori au accesat pomana financiară oferită de stat, potrivit informaţiilor „Adevărul”.

Ipocrizia partidelor

În ianuarie Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care erau eliminate pensiile speciale pentru mai multe categorii socio-profesionale, printre care parlamentarii, funcţionarii publici parlamentari, magistraţii, personalul de la Curtea de Conturi sau cei din industria aviaţiei civile. Parlamentarii din PSD, PNL, USR şi PMP au votat pentru eliminarea pensiilor speciale, cu toate că ştiau că iniţiativa nu putea să treacă de Curtea Constituţională, problema legii fiind faptul că fusese redactată defectuos. În acea iniţiativă nu erau respectate cerinţele minime de logică ale circuitului parlamentar, fiind puse în acelaşi loc prevederi care trebuiau adoptate în de plen reunit al Parlamentului, prevederi care cereau ca forul decizional să fie Senatul, în timp votul final pe proiect a fost dat în Camera Deputaţilor, iar forma iniţiativei adoptate a fost complet diferită faţă de cee ace fusese aprobat prin votul senatorilor.

Prin urmare, în urma atacării la CCR a proiectului de lege de către Avocatul Poporului şi de către Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, legea a fost declarată neconstituţională, ceea ce i-a determinat pe aleşii PNL, PSD şi USR să se orienteze spre promovarea unei iniţiative privind impozitarea drastică a pensiilor speciale. În cele din urmă, Parlamentul a adoptat cu o majoritatea covârşitoare iniţiativa prin care pensiile speciale ar urma să fie impozitate cu până la 85%. Însă tot Avocatul Poporului şi Curtea Supremă au atacat la CCR iniţiativa. Curtea Constituţională a amânat deja de trei ori pronunţarea pe această speţă, următorul termen fiind pe 8 decembrie, adică la două zile după alegerile parlamentare. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările