Ce e putred în legea pentru Roşia Montană

Ce e putred în legea pentru Roşia Montană

FOTO Arhiva Adevărul

Raportul comisiei speciale relevă maniera controversată prin care licenţa de exploatare a fost transferată de la societatea românească Minvest, la compania canadiană Gold Corporation.

Ştiri pe aceeaşi temă

Raportul comisiei parlamentare înfiinţată special pentru a dezbate proiectul de lege iniţiat de Guvern privind exploatarea aurului de la Roşia Montană a scos la iveală unele nereguli ce ţin de mult-discutata licenţă de exploatare căpătată de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Mai exact, modul îndoielnic prin care societatea românească Minvest Deva s-a asociat cu compania canadiană Gabriel Resources (actuala RMGC), în 1999. Minvest, deşi era acţionar minoritar, deţinea licenţa de exploatare, care, în urma asocierii, i-a fost transferată gratuit companiei canadiene Gold Corporation (acţionarul majoritar).

De ce a fost nevoie de această asociere? Compania canadiană avea nevoie de licenţa de exploatare pentru a obţine credite de la băncile canadiene şi pentru procesul de listare la bursa din Vancouver.
Comisia parlamentară arată că asocierea dintre cele două firme a fost făcută cu dedicaţie pentru canadieni. „Din documentele puse la dispoziţie, nu reiese faptul că ar fi existat o licitaţie pentru asocierea în vederea exploatării între Minvest Deva şi Gabriel Resources“, arată raportul comisiei.

Această variantă a fost întărită şi de către Mihail Ianăş, preşedintele din acea perioadă al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţie care a parafat asocierea dintre firma românească şi firma canadiană.

„La momentul respectiv, eu am avut o reţinere foarte serioasă asupra acestui proiect. Reţinerea provenea din faptul că Regia Minieră nu a scos la licitaţe intenţia de a coopera cu cineva, de a face un joint venture. Ei au hotărât fără licitaţie, fără nimic, un anumit mod de împărţire între Minvest şi compania canadiană“, a declarat Mihail Ianăş, în faţa Comisiei parlamentare.

ORDIN DE LA BERCEANU

Transferul licenţei de la Minvest către compania RMGC (Minvest rămânând companie afiliată) s-a realizat prin Ordinul nr. 310 din 9 octombrie 2000, al preşedintelui ANRM. Ordinul a fost dat în baza unei scrisori din partea lui Radu Berceanu, ministrul Industriilor şi Comerţului de la acea vreme, care justifica transferul licenţei prin faptul că proiectul are nevoie în continuare de finanţare din partea companiei canadiene.

„Mi-a venit o scrisoare de la minister fără semnătura ministrului şi i-am dat-o înapoi. Am solicitat să fie semnată de ministrul Industriilor şi mi-a venit scrisoarea semnată de ministrul Industriilor, chiar cu ştampilă“, a spus Ianăş, la audierile parlamentare.

Preşedintele comisiei parlamentare, Darius Vâlcov, a declarat, în urmă cu o lună, că Radu Berceanu a refuzat să se prezinte la audieri. „N-am refuzat niciodată. Am fost sunat marţi ca să vin miercuri, dar nu eram în ţară“, a infirmat Berceanu, pentru „Adevărul“.

ACTE ADIŢIONALE ÎN FAVOAREA RMGC

Licenţa de exploatare trecută de la Minvest la RMGC a fost însoţită şi de alte acte adiţionale, parafate tot de ANRM, prin care perimetrul aurifer de exploatare de la Roşia Montană s-a modificat în defavoarea statului român. „Am scris imediat o scrisoare la Ministerul Industriei, prin care am cerut explicaţii. Şi ni s-a răspuns: un secretar de stat – Stăiculescu – ne-a răspuns că nu-i treaba Agenţiei“, a spus Ianăş. Secretarul de stat de care vorbeşte Ianăş este Nicolae Stăiculescu, mâna dreaptă a lui Berceanu în Ministerul Industriilor, la sfârşitul anilor ’90.

Această poziţie este susţinută şi de Ştefan Marincea, directorul Institutului Geologic Român de la acel moment. „În trei variante ale hărţii, prezentate de companie, în diferite materiale, în unul sunt falii, în al doilea sunt falii, în al treilea dispar faliile. Hărţi pe baza cartografică a Institutului Geologic al României. Aceasta este o faptă penală, reprezintă un fals în acte. Deci îmi iei baza cartografică şi o modifici“, a clamat Marincea în faţa parlamentarilor.

În raport se arată că parlamentarii au constatat următoarele nereguli: „Actele adiţionale la licenţa de exploatare nu au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern, fapt care ridică semne de întrebare asupra forţei juridice a acestora“. În concluzie, Comisia apreciază că instituţiile abilitate ale statului ar trebui să se sesizeze în cazul ministrului Industriilor şi Comerţului, directorului general din cadrul Ministerului care a semnat nota şi preşedintelui ANRM, din acea perioadă.

PONTA ŞI ŞOVA, CONTRAZIŞI

Premierul Victor Ponta şi ministrul Marilor proiecte, Dan Şova, avertizau că, în cazul în care proiectul Roşia Montană nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenţii la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă 550 milioane dolari cheltuieli pe investiţii realizate şi 1,5 miliarde profitul estimat.

Raportul comisiei parlamentare infirmă însă prezicerile pesimiste venite din partea Guvernului. „În ipoteza în care exploatarea minieră de la Roşia Montană nu se realizează nu există nicio prevedere în documentele puse la dispoziţia Comisiei, prin care partea română este obligată la plata unor despăgubiri. În acelaşi timp, nu sunt prevăzute penalităţi nici pentru compania RMGC, în cazul în care compania decide să renunţe la exploatare“, arată raportul.

Totuşi, în situaţia în care proiectul ar eşua, statul român ar trebui să returneze datoria Minvest faţă de Gabriel Resources, care  însumează 39.566.507 USD. Această datorie a rezultat din aportul statului român la capitalul social al parteneriatului dintre Minvest şi RMGC, bani care au fost împrumutaţi cu dobândă de la acţionarul majoritar Gabriel Resources, întrucât statul român nu dispunea de fonduri. ;

MARINCEA, DAT ÎN JUDECATĂ

„Ca urmare a acuzaţiilor nefondate ale fostului director general al Institutului Geologic al României (IGR), dl Ştefan Marincea, în faţa comisiei parlamentare speciale precum şi cu alte ocazii, RMGC solicită în instanţă repararea prejudiciului moral adus companiei. Despăgubirile civile solicitate în instanţă sunt absolut simbolice – 100 Ron“, arată RMGC.

Cât a cheltuit RMGC

Potrivit declaraţiilor oficiale ale companiei, din 1997 până în 2013 compania RMGC a investit 550 milioane de dolari în proiectul Roşia Montană. Însă comisia parlamentară atrage atenţia că există o serie de neclarităţi.  Nu se stipulează clar dacă în aceşti bani intră şi cheltuielile din primele şi bonusurile acordate de RMGC, banii cheltuiţi pe publicitate sau sumele pe care compania canadiană le-a aruncat pentru a plimba jurnalişti în străinătate. Contactat de „Adevărul“, Dragoş Tănase, directorul general al RMGC, nu a dorit să clarifice acest aspect. Cert este că sumele alocate anual pentru comunicare şi publicitate sunt de ordinul milioanelor de euro, conform raportului parlamentar.

Pe aceeaşi temă:

DOCUMENT Proiectul Guvernului pentru exploatarea de la Roşia Montană, respins de Comisie din a treia încercare

RMGC nu renunţă la Roşia Montană. Compania speră să înceapă proiectul minier în 2014

Şedinţă la USL. Antonescu: Legea Roşia Montană va primi aviz negativ. Ponta: Următorul proiect de lege va fi mult mai bun

VIDEO Premierul Victor Ponta a ajuns la Sibiu. Manifestanţii împotriva proiectului de la Roşia Montană i-au strigat: „Ruşine!“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: