Ce drepturi garantează Constituţia cetăţeanului

Dezbateriile privind reviziurea Constituţiei s-au aşezat, încă de la început, într-un registru extrem de politizat şi conflictual. Toate temele publice au fost ancorate în registrul relaţiei „preşedinte-premier”.

Din păcate, această abordare ţine departe de această revizuire cetăţeanul care, după cum reflecta un sondaj din februarie, cunoaşte actuala Constituţie în proportie de 12 la sută. Ai spune că e chiar mult dacă te gândeşti cât de puţin simte sau cunoaşte cetăţeanul că legea fundamentală trebuie să îl apere pe el.

În actuala sa formă, Constituţia recunoaşte 31 de drepturi şi libertăţi fundamentale. Numărul acestor drepturi şi libertăţi fundamentale este insuficient şi este nevoie ca statul român să recunoască pentru cetăţenii săi mai multe astfel de drepturi şi libertăţi – în primul rând cele incluse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Dacă cetăţenilor Uniunii Europene le sunt recunoscute, prin Cartă, drepturi şi libertăţi fundamentale în raport cu instituţiile Uniunii, este firesc ca aceleaşi drepturi şi libertăţi să se regăsească şi în Constituţia României. Nu este acceptabil ca un cetăţean român să aibă mai puţine drepturi şi libertăţi fundamentale în calitatea sa de cetăţean român decât în calitatea sa de cetăţean al Uniunii Europene.

Comisia de revizuire a acceptat o parte din aceste amendamente propuse de către PDL. Dacă vor fi şi votate în final, capitolul privind drepturile şi libertăţile fundamentale va cuprinde:

- Dreptul la demnitate (art. 1 din Cartă) (Demnitatea umană este inviolabilă. Statul român respectă şi protejează demnitatea umană).

- Protecţia datelor cu caracter personal (art. 8 din Cartă) (Orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc. Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum şi dreptul de a obţine rectificarea acestora. Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorităţi independente).

- Dreptul la nediscriminare (art. 21, alin. 1 din Cartă) (Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.)

- Dreptul la diversitate culturala şi religioasă

- Egalitatea între femei şi bărbaţi (art. 23 din Cartă) (Egalitatea între femei şi bărbaţi trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, munca şi remunerarea)

- Drepturile copilului (art. 24 din Cartă) (Copiii au dreptul la protecţia şi îngrijirile necesare pentru asigurarea bunăstării lor. Ei îşi pot exprima în mod liber opinia. Aceasta se ia în considerare în problemele care îi privesc, în funcţie de vârsta şi gradul lor de maturitate. În toate acţiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autorităţi publice sau de instituţii private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial. Orice copil are dreptul de a întreţine cu regularitate relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia cazului în care acestea sunt contrare interesului său).

- Drepturile persoanelor în vârstă ((art. 25 din Cartă) (Statul român recunoaşte şi respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viaţă demnă şi independentă şi de a participa la viaţa socială şi culturală).

- Dreptul la buna administrare (art. 41 din Cartă) (Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce priveşte problemele sale, de un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen rezonabil din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor statului român. Acest drept include în principal: dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere; dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidenţialitate şi de secretul profesional şi comercial; obligaţia administraţiei de a-şi motiva deciziile. Orice persoană are dreptul la repararea de către statul român a prejudiciilor cauzate de către instituţiile sau agenţii săi în exercitarea funcţiilor lor, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Orice persoană se poate adresa în scris instituţiilor statului român.

- Dreptul de acces la documente (art. 42 din Cartă) (Orice cetăţean român şi orice persoană fizică sau juridică care îşi are reşedinţa sau sediul social pe teritoriul statului român are dreptul de acces la documentele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor statului român, indiferent de suportul pe care se află aceste documente.)