Ce va fi după 15 mai? Vom reveni la viaţa normală?

Deciziile de ieri ale CCR, luate cu unanimitate de voturi (inclusiv ale judecătorilor Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu), complică teribil răspunsul la întrebarea din titlu. Nu sunt jurist şi nu voi intra într-o dezbatere privind cine ce dreptate are. Încerc doar să anticipez ce ne aşteaptă după data de 15 mai, când expiră Starea de Urgenţă şi intră în vigoare Starea de Alertă.

Guvernul trebuie să studieze cu atenţie argumentele CCR şi să adopte cele mai bune măsuri pentru a proteja populaţia de efectele pandemiei.

Ce spune decizia CCR

Fără a intra în amănunte constituţionale, în absenţa motivării care va apare în MOf., se pot deduce în rezumat următoarele lucruri importante.

ART 115 din Constituţie:

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. 

CCR spune în comunicatul de presă de ieri că art 28 din OUG 1/1999 este neconstituţional:

Curtea a constatat că prevederile art.28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi principiul restrângerii proporţionale a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art.53 alin.(2) din Constituţie”.

Si OUG 34/2020 este neconstituţională

„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, Curtea constată că aceasta a fost adoptată cu încălcarea art.115 alin.(6) din Constituţie, întrucât prin conţinutul său normativ a vizat restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul de proprietate, dreptul la muncă şi protecţie socială, dreptul la informare, libertatea economică)”

Ca să nu mai lungim discuţia, OUG 34/2020 care instituie amenzile din perioada Stării de Urgenţă este neconstituţională, aşa ca amenzile ar putea fi returnate, fie prin amnistie fiscală, fie prin decizii ale instanţelor.

Mai important este altceva

După 15 mai statul nu va mai putea impune restricţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale, altfel decât prin lege organică, cum am şi scris aici. Şi ce facem cu criza adusă de pandemie, şi riscul îmbolnăvirii oamenilor?

Deja Marcel Vela, ministrul de Interne, ne spune: „Puteţi merge, începând cu 15 mai, unde doriţi dumneavoastră, evident respectând regulile impuse în ordonanţele militare, care vor fi preluate în decizia Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă”.

Greşit. Regulile impuse de Ordonanţele Militare nu pot fi preluate în decizia Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, dacă restrâng drepturi şi libertăţi fundamentale. Şi mai ales, nerespectarea regulilor nu mai poate fi sancţionate cu amenzile prevăzute în art 28 din OUG 1/1999, şi nici în OUG 34/2020. Cum va rezolva guvernul regulile din Starea de Alertă, greu de anticipat. Mai ales că s-a păcălit odată cu OUG 34/2020.

OUG 34/2020 şi-a împlinit menirea

Am trecut cu bine prin perioada cea mai dură a crizei, şi datorită restricţiilor fără precedent impuse de statul român, amenzile absolut imense, date de poliţişti fără discernământ şi cu abuzuri, dar în cazuri puţine. Amenzile vor fi restituite, într-un fel sau altul. Motivarea deciziei CCR nu apare în MOf atât de repede, aşa încât până pe 15 mai nu se mai poate modifica nimic.

Importante au fost deciziile de carantinare forţată a unor localităţi, Suceava, Ţăndărei, fără de care am fi riscat o transmitere în masă a coronavirusului. De asemenea, intrarea în carantină şi autoizolare a zeci de mii de cetăţeni au limitat transmiterea virusului. Şi controlul graniţelor, românii veniţi din zone roşii erau imediat încartiruiţi în spaţii de carantină. Este greu de imaginat ce s-ar fi întâmplat în România fără aceste măsuri de forţă ale statului. Chiar dacă acum vedem că au fost, în parte, neconstituţionale. 

Ce va fi după 15 mai?

Este clar că restricţii ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu mai pot fi impuse, contrar a ce crede dl Vela. Sau pot fi impuse doar cu ajutorul parlamentului, care să emită într-un termen extrem de scurt, câteva zile, o lege organică care să cuprindă aceste restricţii. Greu de crezut că s-ar putea întâmpla acest lucru.

Rămâne ca autorităţile să apeleze la înţelegerea populaţiei, pentru a respecta nişte restricţii care legal nu mai pot fi impuse, nicidecum sancţionate. Şi dacă în unele comunităţi, precum la Ţăndărei, oamenii nu înţeleg să le respecte? Purtarea măştilor, distanţarea socială, şi altele. Nu ştiu ce puteri ar avea autorităţile, care trebuie să discearnă exact ce înseamnă drepturi şi libertăţi fundamentale şi ce nu. Bunăoară, interzicerea de funcţionare pentru restaurante, cafenele, terase, reprezintă o restricţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale? Vom vedea opiniile juriştilor şi specialiştilor în drept constituţional.

În concluzie

Deciziile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă care va funcţiona în Starea de Alertă trebuie să ţină cont de deciziile de ieri ale CCR. Care au fost luate în unanimitate. Trebuie să se ţină cont şi de opiniile specialiştilor, de experienţa altor ţări, dar şi de necesitatea imperioasă de a redeschide economia, altfel vom avea pierderi mult mai mari în criza economică care urmează. Să sperăm că guvernul se va descurca în plan legislativ, fără să mai rişte critici ale CCR.