CCR împinge calomnia înapoi în Codul Penal

CCR
împinge calomnia înapoi în Codul Penal

Curtea Constituţională a anulat o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie FOTO www.ccr.ro

Insulta şi calomnia au fost reintroduse în sfera penalului printr-o decizie a Curţii Constituţionale. În ultimii şapte ani, cele două fapte ţineau de sfera civilului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) au declarat neconstituţională o decizie din 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) prin care s-a stabilit că articolele referitoare la insultă şi calomnie din Codul Penal nu sunt în vigoare. Pe baza hotărârii ÎCCJ, în ultimii ani, cele două fapte au fost judecate în civil.

Decizia CCR a survenit ca urmare a unei obiecţii de neconstituţionalitate depusă într-un proces aflat pe rolul Judecătoriei Iaşi. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Decizia Curţii Constituţionale se referă la trei articole din Codul Penal care au provocat numeroase controverse: 205, 206 şi 207.

Articolul 205 definea insulta drept: „atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură“. Potrivit legii, această infracţiune  se pedepsea cu amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplica şi în cazul când „se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate“.

Potrivit articolului 206, calomnia reprezintă „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară ori dispreţului public“. Calomnia se pedepseşte cu amendă de la 2.500 lei la 13.000 lei.

Un al treilea articol, 207, se referă la proba verităţii. Aceasta este admisibilă dacă „afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim“. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii „nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie“.

Interpretări juridice diferite

Decizia Curţii Constituţionale vine după o perioadă de controverse în jurul statutului juridic al celor trei articole.

În 2006, Parlamentul a abrogat articolele menţionate printr-o lege de modificare şi completare a Codului Penal. Modificările legislative au venit în contextul în care numeroşi jurnalişti au fost daţi în judecată pentru calomnie şi insultă.

Potrivit expunerii de motive care însoţea textul de lege „sub ameninţarea permanentă a unei sancţiuni penale libertatea de exprimare este afectată în mod semnificativ, căci impune o autocenzură a unei persoane care ar trebui determinată doar de raţiuni etice, nu sancţionatorii“.

În 2007, însă, Curtea Constituţională a stabilit că abrogarea articolelelor 205, 206 şi 207 este neconstituţională. Dezincriminarea insultei şi calomniei ar contraveni articolului din Constituţie care stabileşte că libertatea de exprimare nu poate prejudicia „demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine“.

Decizia CCR a fost interpretată în două feluri de instanţele de judecată şi de specialişti. Şi aceasta pentru că Parlamentul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a pune articolele declarate neconstituţionale în acord cu decizia CCR.

Potrivit uneia dintre interpretări, articolele 205, 206 şi 207 continuă să fie în vigoare pentru că deciziile CCR sunt obligatorii, chiar dacă Parlamentul nu şi-a îndeplinit rolul.

Din contră, potrivit altei şcoli de gândire, articolele respective nu mai sunt în vigoare. Şi aceasta pentru că decizia CCR se referea la neconstituţionalitatea dispoziţiei de abrogare, fapt ce nu ar echivala cu reincriminarea insultei şi calomniei.

În 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, a decis că dispoziţiile referitoare la insultă şi calomnie nu sunt în vigoare. Magistraţii ÎCCJ au apreciat că doar Legislativul poate incrimina infracţiuni, iar acest lucru nu este posibil prin simpla abrogare a unui act de abrogare.

În 29 aprilie 2013, cu unanimitate de voturi, CCR a decis că ÎCCJ a greşit. Motivul: hotărârea ÎCCJ contravine decziei CCR din 2007, prin care a respins abrogarea articolelelor referitoare la insultă şi calomnie.  ;

Curtea Constituţională a anulat o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Ce spun specialiştii în drept

Judecătorul Cristian Dănileţ, atacat sistematic de  Antena 3, a salutat pe blogul său decizia CCR.

„Efectele interpretării date de ÎCCJ au dus la apariţia în spaţiul public a unui limbaj licenţios. Insultele şi calomniile comise în public şi mai ales prin intermediul presei de către simpli cetăţeni, oameni politici şi ziarişti au devenit ceva curent. În absenţa unor sancţiuni penale, am asistat neputincioşi la o lezare gravă şi continuă a personalităţii umane, demnităţii, onoarei şi reputaţiei celor astfel agresaţi“, crede Dănileţ. El crede  că, astfel, „presa va deveni mai responsabilă“, iar „atacurile personale vor fi înlocuite de argumente factuale”.

Chiar dacă insulta şi calomnia se vor întoarce în Codul Penal, cei găşiţi vinovaţi de aceste fapte nu sunt pasibili de pedeapsa cu închisoarea. „Nu se poate ajunge la închisoare, cum nu se putea ajunge nici înainte de 2006, când calomnia şi insulta au fost dezincriminate. Sancţiunea maximă poate fi amenda penală, dar şi în această situaţie se ajunge foarte greu. Într-adevăr, această sancţiune rămâne scrisă în cazierul judiciar“, a spus avocata Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.

Elenina Nicuţ a explicat ce înseamnă trecerea de la Codul Civil la Codul Penal. „Atât timp cât insulta şi calomnia erau stipulate în Codul Civil, instanţa stabilea despăgubiri financiare, văzute ca despăgubiri morale. Acum, odată cu trecerea la Codul Penal, s-a dublat sentinţa. Pe lângă sancţiunea civilă, mai avem şi sancţiunea penală. Altfel spus, despăgubirilor morale li se adauagă o sancţiune financiară, amenda penală. Va fi mai costisitor pentru inculpat“, a spus Nicuţ.

Specialistul în drept a arătat cum poate fi rezultatul unei sentinţe. „În concret, persoana în cauză poate fi achitată pe partea penală, dar poate să plătească despăgubiri morale pe partea civilă“, a conchis Nicuţ. ;
(Sebastian Zachmann)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările