CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea privind obligativitatea prezentării la comisiile de anchetă. Ce argumente au fost aduse

CCR a respins, miercuri, ca neîntemeiată sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor din Statutul deputaţilor şi senatorilor prin care a devenit obligatorie prezentarea persoanelor citate în faţa comisiiilor parlamentare de anchetă.

UPDATE Curtea Constituţională (CCR) susţine că instituirea, prin lege, a obligativităţii oricărei persoane de a se prezenta, atunci când este citată, în faţa unei comisii parlamentare de anchetă ”se integrează armonios în continuarea contextului normativ” şi nu încalcă jurisprudenţa Curţii în materie. Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor celor nouă judecători constituţionali.

„Soluțiile legislative cuprinse în dispozițiile de lege examinate (…) nu afectează concepţia generală ori caracterul unitar al actului normativ de bază, integrându-se armonios și în continuarea contextului normativ reglementat la alin.(2) al art.9”, se arată într-un comunicat transmis de CCR.

Potrivit aceleiaşi surse, „propunerea legislativă a fost elaborată cu luarea în considerare a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, Decizia nr.1231 din 29 septembrie 2009), reglementând, prin lege, și nu prin regulament parlamentar, posibilitatea invitării, de către comisia de anchetă, a oricărei alte persoane (străine raportului constituțional dintre Parlament și Guvern), care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată“.

Totodată, CCR explică şi faptul că o comisie parlamentară de anchetă nu are ”un autentic caracter jurisdicţional”, deoarece ea nu pronunţă hotărâri sau sentinţe şi nu interferează cu nicio entitate publică având competenţe de înfăptuire a justiţiei. „Prin urmare, nu poate fi reținută critica privind nerespectarea principiului separației și echilibrului puterilor sau a cooperării loiale între autoritățile publice“, mai spun judecătorii CCR.

Curtea Constituţională a respins, miercuri, ca neîntemeiată sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor din Statutul deputaţilor şi senatorilor prin care a devenit obligatorie prezentarea persoanelor citate în faţa comisiiilor parlamentare de anchetă.

PNL şi USR au depus, pe 15 mai, o sesizare la Curtea Constituţionale (CCR) împotriva modificării statutului senatorilor şi deputaţilor, potrivit căruia orice persoană este obligată să se prezinte la audieri în cadrul unei comisii parlamentare de anchetă.  Documentul a ajuns la CCR cu semnăturile a 81 de parlamentari.

„PNL a depus astăzi contestaţia la CCR referitoare la modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor. Cel mai probabil mâine vom depune şi celelalte două sesizări cu privire la modificarea Regulamentului Camerei şi modificarea Regulamentului comun. Pentru modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor aveam termene constituţionale de contestare la CCR. În privinţa Regulamentului practic nu avem rezerva timpului, aşadar am luat-o treptat ca aceste modificări să fie făcute temeinic”, declara Raluca Turcan la finalul unei şedinţe a Biroului Politic al PNL.

Parlamentarii adoptaseră, pe 9 mai, cu 198 de voturi „pentru” şi 119 „împotrivă”, proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea articolului 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Astfel, în vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.

În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală.

Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate să răspundă şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă.

Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

Cum justifică Laura Codruţa Kovesi refuzul prezentării

Procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, joi, comisia parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 că nu va veni la audiere, invocând o hotărâre a CSM care interzice obligarea procurorilor de a se prezenta la comisiile parlamentare, precum şi o decizie a Curţii Constituţionale din 1994, conform căreia dispoziţiile din regulementele Parlamentului care obligă persoane de a se prezenta la comisiile de anchetă sunt neconstituţionale.

„Vă comunic faptul că, la data de 24 mai 2007, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât că «procurorii nu pot fi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătoreasc㻓, se arată în adresa trimisă de Kovesi la comisie.

Ea invocă şi o hotărâre a Curţii Constituţionale din 1994, conform căreia ”dispoziţiile din regulamentele interne ale Senatului sau Camerei Deputaţilor care prevăd obligativitatea persoanelor citate de a se prezenta la comisia de anchetă sunt neconstituţionale”.