CCR reaprinde disputa pentru reprezentarea la Bruxelles

Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a votat în defavoarea Lui Băsescu FOTO Mediafax

Curtea Constituţională a dat undă verde Parlamentului să modifice mandatul pe care preşedintele i-l dă premierului pentru a reprezenta România la Consiliul European.

Curtea Constituţională încinge din nou disputa dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, pe tema reprezentării României la Bruxelles. Magistraţii CCR au respins în unanimitate sesizarea lui Traian Băsescu privind implicarea Parlamentului în stabilirea agendei pentru Consiliul European. Şeful statului a contestat articolul 18 din „Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern pentru afacerile europene“.

Mai exact, Traian Băsescu nu a fost de acord ca, în momentul în care el îl lasă pe premier să participe la Consiliul European, Legislativul să se implice în poziţia susţinută de ţară şi asumată de Preşedinţie. „În procedura de emitere a mandatului se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicţie cu textele constituţionale.

Astfel, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi din Constituţia României, preşedintele României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandat, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive“, se arăta în sesizarea preşedintelui înaintată Curţii.

Băsescu a reclamat că această lege ar putea genera două mandate de reprezentare a României la reuniunile UE. Primul dat de preşedinte premierului, odată cu delegarea, şi cel de-al doilea acordat de Parlament şefului Guvernului, ca urmare a „Legii de cooperare între Parlament şi Guvern“, potrivit ultimei forme a legii. Însă judecătorii CCR au considerat că reclamaţia preşedintelui este „nefondată“ şi au dat mână liberă Parlamentului să intervină în mandatul premierului.

„PARLAMENTUL POATE ANULA MANDATUL“

Ambiguitatea cu care este formulată această lege naşte interpretări diferite chiar şi din partea specialiştilor în drept constituţional.  Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional, crede că Legislativul ar putea schimba mandatul oferit premierului, iar şeful Guvernului ar ajunge în situaţia de a susţine la Bruxelles poziţia Parlamentului, nu poziţia asumată de şeful statului.

„Preşedintele poate acorda mandat premierului, conform deciziei anterioare a CCR. Însă acest mandat ar putea fi regândit de Parlament, care, automat, devine coparticipant la Consiliul European. Sau premierul poate reformula mandatul primit din partea preşedintelui, iar Legislativul să-l însuşească. În acest caz, poziţia preşedintelui va deveni irelevantă“, a explicat Stanomir.  Politologul crede că decizia CCR nu a făcut decât să tulbure din nou apele între preşedinte şi premier, iar „pactul de coabitare ar putea fi pus din nou în pericol“.

Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, spune că intervenţia Legislativului ar trebui să rămână la nivel de propunere.

„Este o chestiune de interpretare. Legea spune că Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul de reprezentare. Acest cuvânt, «poate», schimbă datele problemei. Deci Parlamentul poate modifica mandatul preşedintelui, însă premierul ar putea să nu ţină cont“, spune Nicuţ.

IANCU ARATĂ CURTEA CU DEGETUL

Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, spune că Parlamentul nu ar trebui să aibă nicio contribuţie în privinţa reprezentării României la Bruxelles. „Conform Tratatului de la Maastricht, ţările comunitare sunt reprezentate la Consiliul European de către preşedinte sau de către premier. Parlamentele nu au absolut niciun fel de rol. CCR a vrut să implice şi Parlamentul în chestiuni de politică externă “, spune Iancu.
În plus, Iancu avertizează că neclaritatea textului de lege ar putea aduce un nou conflict de natură constituţională, de această dată între Parlament şi Preşedinţie, care va trebui soluţionat tot de CCR.

„PREŞEDINTELE A VÂNDUT INTERESELE ŢĂRII“

Premierul Victor Ponta a comentat decizia CCR chiar în timpul şedinţei de Guvern. „Problema nu este cine merge la Consiliu, că merge preşedintele, merge primul ministru, problema este dacă acolo te baţi pentru România sau dacă acolo vinzi România ca să-ţi păstrezi tu nişte prietenii personale. Eu cred că preşedintele a vândut interesele României şi când a negociat fondurile europene, şi când a negociat deficitul “, a spus Ponta. 

Lege cu trecut zbuciumat

Senatul a adoptat în vara anului 2012 legea privind cooperarea pe plan extern, dar nu preciza clar cine reprezintă ţara la Bruxelles. CCR a decis că preşedintele reprezintă România la Consiliul European, dar că îl poate delega pe primul ministru. În ambele cazuri, preşedintele era cel care stabilea mandatul. Pe 15 aprilie 2013, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat din nou legea, dar nu a precizat clar că preşedintele merge la reuniunile UE. Şeful statului a întors-o în Parlament, dar aleşii au venit cu o modificare surpriză: Parlamentul să poată interveni pe mandatul – preşedintelui, paragraf asupra căruia a statuat ieri CCR.