CCR se împotriveşte din nou SRI: Legea securităţii cibernetice, neconstituţională. Câte articole din Constituţie a încălcat
0
Curtea Constituţională a decis, miercuri, că Legea securităţii cibernetice este neconstituţională. Magistraţii CCR au admis, astfel, sesizarea deputaţilor PNL, care au reclamat că actul normativ limitează dreptul la viaţă privată.
Plenul Curţii Constituţionale a analizat miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii privind securitatea cibernetică, obiecţie formulată de un 69 de deputaţi aparţinând PNL.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei.
"Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, elemente de natură a determina încălcarea art.1 alin.(5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, şi a prevederilor art.119 din Legea fundamentală, referitoare la atribuţiile CSAT", se arată într-un comunicat de presă al CC.
De asemenea, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în articolul 1, alineatele 3, 4 şi 5 referitoare la principiul statului de drept, principiul separaţiei puterilor în stat, respectiv principiul legalităţii, în articolul 21, alineatele 1 şi 3, referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în articolul 26 privind viaţa intimă, familială şi privată şi în articolul 28 referitor la secretul corespondenţei, din perspectiva lipsei garanţiilor necesare respectării acestor drepturi, precum şi în articolul 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
"Astfel, Curtea a constatat neconstituţionalitatea mai multor prevederi ale legii, printre care cele privind definirea noţiunii de «deţinători de infrastructuri cibernetice» (art.2 din lege), desemnarea Serviciului Român de Informaţii ca autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice (art.10), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării (art.17), lipsa reglementării prin lege a criteriilor în funcţie de care se realizează selecţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cât şi a modalităţii prin care se stabilesc acestea (art.19), autoritatea care efectuează auditarea de securitate cibernetică (art.20 lit.c), lipsa reglementării prin lege a circumstanţelor în care este necesară notificarea, precum şi a conţinutului acesteia (art.20 lit.c), lipsa consacrării legale a controlului judecătoresc cu privire la actele administrative emise de autorităţile competente şi care sunt susceptibile a prejudicia drepturi sau interese legitime (art.16-23), lipsa predictibilităţii normelor referitoare la procedurile de monitorizare şi control, respectiv a celor privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor (art.27, 28, 30), lipsa garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite autorităţilor competente să efectueze inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură (art.27 alin.(2)", potrivit CCR.
Este pentru a treia oară în interval de numai câteva luni când magistraţii CCR resping o lege pe tema securităţii naţionale, după ce, în toamana anului trecut, Curtea a declarat neconstituţionale alte două legi cerute de SRI: Legea Big Brother şi Legea cartelelor pre-pay.
După cele două decizii ale Curţii, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat, în 19 decembrie, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care le permite reprezentanţilor serviciilor secrete să aibă acces la datele deţinute de furnizorii de internet şi telefonie. Practic, Parlamentul a adoptat o nouă lege Big Brother, puţin modificată.
Deputaţii PNL au atacat la Curtea Constituţională (CCR) legea securităţii cibernetice, precizând că această reglementare permite serviciilor de informaţii secrete „să intre cu bocancii“ în viaţa cetăţeanului român. Însă demersul deputaţilor PNL a venit după ce senatorii PNL au votat legea în plen, motivând că a fost o decizie acceptată de toate partidele.
Georgian Pop, preşedintele comisiei de control a activităţii SRI, a vorbit, în această dimineaţă, la Adevărul Live, despre importanţa legii securităţii cibernetice.
„Legea securităţii cibernetice nu a apărut în România, funcţionează în spaţiul NATO şi e o necesitate. Trebuie găsit un echilibru între securitate şi intimitate. Aceasta este discuţia pe care o purtăm nu doar în România. Această problemă, a găsirii echiilbrului corect, preocupă toată lumea civilizată. Scopul este să ne propunem cu toţii, în special mass media, să stabilim ca scop principal stilul nostru de viaţă şi apărarea stilului de viaţă occidental. Teroriştii încearcă să lovească exact în stilul nostru de viaţă occidental“, a spus, în această dimineaţă, Georgian Pop.
Se încarcă comentariile...
