CCR legalizează falsul în acte pentru alegeri. Surse din BEC: ce metode de falsificare a semnăturilor au candidaţii

CCR legalizează falsul în acte pentru alegeri. Surse din BEC: ce metode de falsificare a semnăturilor au candidaţii

Valer Dorneanu, preşedintele CCR

CCR a întors decizia Biroului Electoral Central (BEC) şi a validat, surprinzător, candidatura lui Viorel Cataramă la alegerile prezidenţiale. Motivul: nu intră în atribuţiile BEC să stabilească dacă cele 200.000 de semnături necesare cadidaturii sunt false. În replică, surse din BEC acuză CCR că tocmai a legalizat falsul în acte şi explică, pentru „Adevărul“, modul grosolan în care candidaţii încalcă legea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Viorel Cataramă a depus 230.341 de semnături, însă BEC i-a respins candiatura la prezidenţiale, pe motiv că 94.170 erau false. Omul de afaceri a sesizat Curtea Constituţională (CCR), care i-a dat dreptate, pe motiv că BEC nu are competenţa să stabilească dacă o semnătură e falsă sau adevărată. Legea pentru alegerea Preşedintelui României (370/2004), la articolul 29, spune: „BEC  verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale“.

Sub protecţia anonimatului, unul dintre membrii BEC explică: „Condiţia de formă înseamnă să te prezinţi cu 200.000 de semnături, în timp ce condiţia de fond presupune ca acele semnături să fie valabile. Noi, la BEC, verificăm pagină cu pagină, astfel încât să vedem dacă există 200.000 de semnături valabile. Prin decizia dată în cazul Cataramă, CCR transformă BEC într-un simplu birou de primire documente. În al doilea rând, CCR arată că semnăturile de susţinere pentru un candidat sunt total inutile, din moment ce nimeni nu verifică dacă sunt adevărate sau false“.

Tehnici de falsificat semnături

În cazul Cataramă, BEC a numărat că 94.170 de semnături erau smilare, deşi figurau la persoane diferite. BEC oferă, în detaliu, chiar şi poziţiile semnăturilor false pe pagini. În plus, alte 720 de semnături aveau diferite lipsuri: serie şi număr de buletin, adresă sau chiar semnătura în sine - cu toate că datele persoanei erau trecute în tabel.

Cum se falsifică semnături? „Cele mai multe sunt xeroxate, dar le depistăm rapid, pentru că foaia e netedă-netedă pe spate: nu e nicio urmă de pix sau de stilou. E diferenţă vizibilă între foile semnate cu adevărat, unde rămâne urma de pix, şi foile xeroxate, care arată impecabil. În afară de xeroxuri, mai primim şi multe tabele unde figurează persoane diferite, dar semnătura e identică“, susţin sursele citate.

Ce urmează după decizia CCR? „În mod automat, toţi cei care au falsificat semnături vor putea candida. Spre exemplu, şi candidatura lui Miron Cozma a fost invalidată de BEC pentru falsuri grosolane. Dacă a sesizat CCR, va putea candida pentru Cotroceni. Iar la viitoarele alegeri ne vom trezi cu liste falsificate în totalitate. Orice persoană va putea lua peste picior alegerile: va veni cu liste false de semnături cap-coadă, dar va apărea pe buletinul de vot. CCR invită la fals în acte“, susţin sursele citate.

Viorel Cataramă are altă variantă. „BEC face jocuri politice. Aşa cum a încercat să scoată Alianţa USR-PLUS din cursa pentru europarlamentare, aşa a încercat să mă elimine acum şi pe mine în mod ilegal. E nevoie de reforma BEC“, susţine Viorel Catarmă pentru „Adevărul“.

BEC e format din cinci judecători de la Curtea Supremă aleşi prin tragere la sorţi, trei reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi şase reprezentanţi ai partidelor politice.

Cei 10 candidaţi la prezidenţiale sunt: Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Teodor Paleologu, Mircea Diaconu, Kelemen Hunor, Cătălin Ivan, Alexandru Cumpănaşu, Ramona Bruynseels şi Viorel Cataramă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: