CCR admite sesizarea CSM: Senatul a blocat actul de Justiţie în cazul Şova. Reacţia preşedintelui Klaus Iohannis

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) au admis astăzi sesizarea CSM privind existenţa unui conflict de natură constituţională între ÎCCJ şi Senat în cazul social-democratului Dan Şova. Totodată, CCR a respins contestaţia preşedintelui Klaus Iohannis.

UPDATE Klaus Iohannis: Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a luat act de hotărârile Curţii Constituţionale privind cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională formulate de Preşedintele României şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, prevăzut de Legea fundamentală, impune Senatului să acţioneze în acord cu soluţia pronunţată miercuri, 8 aprilie a.c.

UPDATE: CCR a decis că există un conflict juridic de natură constituţională între ICCJ şi Senat, invocat de CSM în sesizarea înaintată judecătorilor constituţionalişti, în urma votului în cazul Dan Şova. Conflictul a FOST declanşat de refuzul Senatului de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului. Practic, după decizia CCR, Senatul ar trebui să transforme votul dat în cazul Dan Şova într-o hotărâre pe care să o publice în Monitorul Oficial. Ulterior, dacă Senatul va publica hotărâre CCR în MO, atunci aceasta ar putea fi obiectul unei alte sesizări din partea Opoziţiei la CCR.

Augustin Zegrean, preşedintele CCR: În sesizarea preşedintelui nu există conflict. Sesizarea formulată de PNL cu privire la articolul 173 din Regulament, s-a constatat ca fiind neadmisibilă pentru că s-a modificat statutul şi regulamentul. Sesizarea formulată de CSM s-a constatat că există un conflict din faptul că Senatul nu a publicat hotărârea rezultatului votului privind ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova. Curtea a obligat Senatul să publice hotărârea.

„Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului. Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României“, se arată într-un comunicat al CCR.

Ce a contestat CSM

CSM a sesizat CCR cu privire la faptul că Senatul a respins solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova, fără a emite o hotărâre şi după ce majoritatea senatorilor prezenţi, în condiţii de cvorum, au votat pentru aprobarea cererii procurorilor.

În sesizare se arată că, potrivit articolului 76 din Constituţie, hotărârile celor două camere ale Parlamentului, ca şi legile ordinare, „se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră“, în condiţiile în care numărul membrilor prezenţi este de jumătate plus unul din numărul membrilor camerei respective pentru întrunirea cvorumului, prevăzut în articolul 67 din Legea fundamentală. Hotărârile privind regulamentele camerelor, ca şi legile organice, se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere.

„Din prevederile articolului 173 din Regulamentul Senatului rezultă că asupra cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării, Senatul hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi, ceea ce înseamnă că asupra unei astfel de cereri Senatul se pronunţă printr-o hotărâre. Cum situaţia cererilor de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu se circumscrie ipotezei prevăzute la alin. 1 al art. 76 - neimplicând o hotărâre privind regulamentele camerelor - şi nici vreuneia dintre celelalte situaţii pentru care Constituţia prevede că hotărârile se adoptă cu o majoritate absolută este evident că majoritatea cerută de Constituţie pentru adoptarea hotărârii prin care se încuviinţează reţinerea şi arestarea este cea prevăzută la alin. 2 al art. 76 - votul majorităţii membrilor prezenţi", a argumentat preşedintele CSM Marius Tudose. El mai aminteşte că CCR a constatat, prin Decizia nr. 990/2008, că art. 150, alin. 3, din Regulamentul Senatului, potrivit căruia cererea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor" contravine art. 76 alin. 2 din Constituţie şi, în consecinţă, este neconstituţional.

Sesizarea lui Iohannis, respinsă

În ceea ce priveşte sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis, „Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaţilor şi a Senatului de a modifica dispoziţiile art.24 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, respectiv dispoziţiile art.173 din Regulamentul Senatului“.

Contestaţia PNL a rămas fără obiect după ce Senatul a modificat atât Regulamentul Senatului cât şi statul deputaţilor şi a senatorilor. „În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a respins, ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art.173 din Regulamentul Senatului. Senatorii şi deputaţii s-au reunit ieri în şedinţă comună pentru a modifica articolul 24 din legea privind propriul Statut, contestat de PNL la Curtea Constituţională după votul scandalos în cazul lui Dan Şova. Chiar dacă au aprobat modificarea legii cu o zi înainte ca magistraţii CCR să se pronunţe asupra sesizărilor, propunerea de modificare a actului normativ mai trebuie promulgată şi de preşedintele Klaus Iohannis“, se mai arată în sursa citată.

Plenul reunit al celor două Camere a modificat Legea 96 din 2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel încât oricărui ales să îi poată fi ridicată imunitatea cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi, aşa cum prevede şi Constituţia.

După ce Dan Şova a fost salvat de cătuşe, liberalii au reclamat la CCR articolul 173 din Regulamentul Senatului, care prevedea că imunitatea unui senator poate fi ridicată numai cu majoritate absolută ( din numărul total de senatori). Totuşi, cu sau fără şedinţa de marţi a Parlamentului, sesizarea PNL rămâne în picioare şi poate avea consecinţe în cazul Şova.

„Solicitam CCR să constate şi încălcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constituţia României, care prevede că «respectarea Constitutiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie», de către conducerea Senatului României, datorită refuzului de a constata, în cuprinsul procesului-verbal alcatuit după votul asupra cererii Ministrului justitiei privind încuviinţarea măsurii reţinerii şi arestării d-nului senator Şova Dan-Coman, îndeplinirea condiţiilor din art. 76 alin. (2) din Constituţie“, se mai arată în sisezarea PNL.

Legea privind Statutul deputaţilor şi senatorilor spune clar că hotărârile Camerei asupra încuviinţării arestării se comunică ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial în 3 zile de la adoptare, fără să diferenţieze între hotărâri de aprobare sau de respingere a cererilor din partea Justiţiei.

Preşedinţia, o sesizare generalistă

Dacă sesizarea PNL se axează punctual pe cazul lui Dan Şova, sesizarea Administraţiei Prezidenţiale vizează un conflict între autorităţile statului, conflict în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o poziţie chiar înainte ca Iohannis să transmită contestaţia sa către CCR. „Justiţia nu se mai face în faţa procurorilor sau a judecătorilor, ci în Parlament. Este o încălcare a separaţiei puterilor în stat, adică parlamentarii îşi iau nişte atribuţii care aparţin magistraţilor“, a declarat judecătorul Cristian Danileţ pentru „Adevărul“.

Pe încălcarea separaţiei puterilor în stat se axează şi sesizarea Preşedinţiei, în care se arată că Senatul ar fi avut obligaţia să pună în acord cu Legea fundamentală atât Regulamentul, cât şi Statutul deputaţilor şi senatorilor. Preşedintele a făcut referire la articolul 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor şi la articolul 173 din Regulamentul Senatului potrivit cărora „Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi“, în contextul în care Constituţia stabileşte, la articolul 76, alin. 2, că “legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră”.

Astfel, cum Preşedinţia a contestat aceste prevederi şi nu votul în sine, chiar şi în cazul unei Decizii de admitere a sesizării din partea CCR, aceasta nu va influenţa situaţia lui Dan Şova, având putere doar pentru viitor.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite