Victorie pentru PSD la CCR. Secţia pentru magistraţi e constituţională. Prima lege a Justiţiei se întoarce pentru mici retuşuri în Parlament. Argumentele PNL, respinse

Victorie pentru PSD la CCR. Secţia pentru magistraţi e constituţională. Prima lege a Justiţiei se întoarce pentru mici retuşuri în Parlament. Argumentele PNL, respinse

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Judecătorii Curţii Constituţionale iau în discuţie, marţi, sesizările formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi de PNL, faţă de modificările aduse legilor justiţiei. Una dintre sesizări se referă la înfiinţarea Parchetului special pentru investigarea judecătorilor şi procurorilor, magistraţii considerând că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, deoarece ar deveni singura categorie profesională cu un parchet dedicat.

UPDATE Valer Dorneanu, preşedintele CCR: „Dosarele care vizează statutul magistraţilor şi organizarea CSM le-am amânat pe 30 ianuarie, iar cel cu privire la organizarea judecătorească - am dat o decizie. Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalistat extrinseci care vizau modul de constituire a comisiei parlamentare. Am admis pe patru puncte din textele care le-au ridicat autorii”.

UPDATE Doar una dintre cele trei legi ale Justiţiei, cea privind organizare judiciară, a fost dezbătută azi de CCR. Au fost admise doar patru obiecţii formulate de ÎCCJ, iar argumentele PNL au fost respinse. Înfiinţarea secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor a fost declarată constituţională. 

Celelalate două legi ale Justiţiei vor fi discutate săptămâna viitoare. 

***

Procurorul general Augustin Lazăr s-a declarat convins că judecătorii CCR vor lua o decizie „istorică”. 

Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a CCR se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 3, Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de 29 de senatori PNL, Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, formulată de 56 de deputaţi liberali, Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii,  formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de 52 de deputaţi liberali.
 
În 29 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională, considerând că opt articole din Constituţie sunt încălcate prin modificările adoptate de Parlament la legea privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM.
 
Prima sesizare făcută de ICCJ se referă la Statutul magistraţilor. Documentul este semnat de 89 de magistraţi care spun că modificările votate de Parlament încalcă 14 articole din Constituţie.
 
O altă sesizare se referă la înfiinţarea Parchetului special pentru investigarea judecătorilor şi procurorilor, ICCJ apreciind că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, deoarece magistraţii ar deveni singura categorie profesională din România cu un parchet dedicat. O gravă încălcare a Constituţiei este considerată alegerea preşedintelui CSM doar prin votul judecătorilor aleşi în Consiliu, iar a vicepreşedintelui doar de către procurorii membri.
 
De asemenea, ICCJ consideră că verificarea, de către comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaraţiilor date de magistraţii aleşi în CSM, conform cărora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori, încalcă separaţia puterilor în stat.
 
Procurorul general Augustin Lazăr s-a declarat convins că judecătorii Curţii Constituţionale vor da o decizie "istorică” asupra sesizărilor privind modificarea legilor Justiţiei.
 
„Ministerul Public în continuare este foarte atent, urmăreşte cu cea mai mare atenţie procedura de verificare a constituţionalităţii acestor legi. Am pus la dispoziţia instituţiilor competente toate suspiciunile de neconstituţionalitate pe care le-am avut şi avem convingerea că se va da o decizie de către Curtea Constituţională, una care va fi de referinţă, fără îndoială o decizie istorică cred că va fi, şi Curtea Constituţională cred că va da o soluţie înţeleaptă într-un caz care se află în atenţia opiniei publice româneşti”, a spus Augustin Lazăr, săptămâna trecută, la intrarea la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.
 
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a spus, la prima şedinţă CSM din acest an, că are speranţa şi încrederea că CCR va judeca cu multă obiectivitate sesizările asupra modificărilor la legile justiţiei,  şeful statului spunând că aceste modificări au fost adoptate printr-o procedură neclară, ad-hoc, cu "pumnul în gura opoziţiei” şi sub presiunea timpului.
 
Luni, şi USR a anunţat că a depus la Curtea Constituţională o contestaţie pe cele trei legi ale justiţiei, liderul formaţiunii, Dan Barna, spunând că juriştii USR au descoperit şi alte motive de neconstituţionalitate faţă de cele sesizate deja de ICCJ şi PNL.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările