CCR îl bagă în legalitate pe preşedintele jucător

Curtea Constituţională a decis că preşedintele poate avea un rol activ în politică, poate să-şi exprime afinităţile pentru un partid anume, pentru că declaraţiile sale nu produc efecte juridice.

Curtea Constituţională (CCR) a hotărât, cu unanimitate de voturi, că poziţia preşedintelui Traian Băsescu din campania electorală pentru alegerile europarlamentare, prin care a susţinut PMP, sau s-a pozat cu Elena Udrea la malul mării, nu a provocat  un conflict juridic de natură constituţională între Preşedinţie şi Guvern, aşa cum cerea premierul.

Ieri, CCR a publicat motivarea deciziei, iar cei nouă judecători au desfiinţat sesizarea făcută de Victor Ponta, care a folosit mai multe sofisme decât argumente juridice atunci când s-a adresat Curţii. Pe scurt, Victor Ponta „s-a plâns“ magistraţilor CCR că atitudinea preşedintelui Traian Băsescu, care a susţinut vădit PMP în campania electorală, a împiedicat Guvernul să organizeze alegerile europarlamentare şi parţiale din 25 mai.
 

Curtea a statuat ceea ce era evident: declaraţiile preşedintelui nu au avut niciun efect juridic. „Preşedintele României nu are nicio atribuţie în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării vreunui tip de scrutin, doar prin conduita şi  declaraţiile publice, Preşedintele României nu a afectat şi nici nu avea cum  să afecteze atribuţiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce  priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor“, se arată în motivarea Curţii.

Pentru a întări afirmaţiile, magistraţii CCR au enumerat, pe mai bine de jumătate de pagină, toate hotărârile şi ordonanţele date de Guvernul Ponta pentru organizarea alegerilor parţiale şi europarlamentare din 25 mai. Astfel, cei nouă judecători constituţionalişti au decis, indiscutabil, „că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României“. Singurul conflict care ar putea apărea după ce preşedintele s-a pozat în tricoul PMP ar putea fi unul politic,care nu intră însă în atribuţiile Curţii.

„Preşedintele, să aibă un rol activ“

Magistraţii CCR „au tradus“ şi prerogativele constituţionale ale preşedintelui şi au arătat că şeful statului are dreptul de a se implica în viaţa politică. Altfel spus, poate fi un preşedinte-jucător, nu spectator, aşa cum cerea premierul.

„Legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar. Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă “, mai arată CCR. De asemenea, magistraţii au stabilit, în mare, ce are voie să facă şeful statului. „Preşedintele României poate să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional. Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei“, au conchis magistraţii.

Premierul Victor Ponta a mai cerut CCR să stabilească dacă Traian Băsescu are dreptul să se implice în viitoarea campania electorală, având în vedere că în toamnă sunt programate alegerile prezidenţiale. Magistraţii CCR nu au răspuns însă la doleanţa premierului. „Date fiind aceste limite legislative şi jurisprudenţiale, această  cerere adresată Curţii Constituţionale excedează competenţei sale de  soluţionare în cadrul atribuţiei referitoare la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice. Astfel, prin pronunţarea unei decizii în condiţiile solicitate de prim-ministrul României, Curtea nu ar soluţiona un conflict între autorităţile publice, ci ar urma să aprecieze, în mod independent de existenţa vreunui conflict, dacă conduita şi declaraţiile publice ale Preşedintelui constituie activitate de propagandă cu scopul de a determina alegătorii să îşi exprime voturile în favoarea unor competitori electorali, şi, subsecvent, să stabilească dacă o atare activitate este sau nu conformă cu Constituţia“, se mai artată în decizia CCR.