CCR a admis sesizarea lui Isărescu: Guvernatorul BNR ar putea scăpa de dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii

CCR a admis sesizarea lui Mugur Isărescu în dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii. Judecătorii au constatat că legea pe baza căreia au fost reluate verificările în cazul guvernatorului BNR este neconstituţională.

"Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii este neconstituţională în ansamblul său. Prin aceeaşi decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008, nu a înfiinţat o autoritate administrativă autonomă şi nici nu a reglementat atribuţiile unei atare autorităţi, ci a reglementat aspecte care ţin de organizarea şi funcţionarea CNSAS.

Aşadar, exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome.

Având în vedere jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi faptul că art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituţionalitate în ansamblu a fost reţinută faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituţionalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008", este decizia Curţii Constituţionale a României.

În dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti, avocaţii lui Mugur Isărescu au ridicat excepţii de neconstituţionalitate, iar instanţa a decis sesizarea CCR.

Aceştia s-au referit la Ordonanţa 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, şi la Legea 161/2019, care a modificat ordonanţa menţionată. Astfel, judecătorii constituţionali au considerat că legea din 2019, pe baza căreia CNSAS a reluat verificările în cazul lui Mugur Isărescu, este neconstituţională întrucât adoptarea ei “încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcţional al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi pe cele ale art.117 alin.(3) privind înfiinţarea autorităţilor administrative autonome”.

Acuzaţiile CNSAS

Anterior, Mugur Isărescu obţinuse mai multe decizii conform cărora nu ar fi colaborat cu Securitatea. Dosarul a fost reverificat în anul 2020, după apariţia unor noi documente, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicitând instanţei să constate că şeful BNR a activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România. Numele de cod al acestuia ar fi fost Manole.

„Din analiza dosarelor, (...) rezultă că domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. (...) La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu - n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.

CNSAS citează mai multe documente privind colaborarea lui Isărescu cu fosta Securitate comunistă.

 „De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (...), respectiv: document olograf semnat de (...) cu numele real (...); modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (...), a pasajului 'mi-a spus că am fost căutat' cu 'mi-a spus că (...) a fost căutat' (...); menţionarea de către sursă (...), în textul unei note (...), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isărescu - n.r.) din aceeaşi adresă (...); coroborarea informaţiilor din dosarul (...) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (...), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra domnului (Mugur Isărescu - n.r.); menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.), se verifică prin sursa (...); calitatea domnului (Mugur Isărescu - n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (...)", susţine CNSAS.