Cazul Belina şi deciziile CCR

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vom asista la discuţii extinse, exact ca la OUG 13, dacă DNA are voie să se amestece în emiterea de acte normative de către guvern. Mai ales în lumina ultimelor decizii ale CCR. A greşit sau nu DNA?

Deja susţinătorii PSD acuză: „Prin acţiunea DNA de a începe urmărirea penală împotriva unor membri din Guvern pentru că au elaborat două Hotărâri de Guvern, care sunt acte administrative, acuzându-i de «abuz în serviciu», DNA a generat un conflict constituţional atât între Ministerul Public şi Instanţe (puterea judecătorească), cât şi între Ministerul Public şi Guvern”.

Şi trebuie să ne aşteptăm în continuare la dezbateri extinse privind respectarea, sau nu, a deciziilor CCR.

Schema folosită e simplă. În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Dacă ar fi legală o astfel de schemă, ne-am putea aştepta ca părţi însemnate din proprietatea statului să ajungă în mâini private, lipsind statul de dreptul său de a-şi folosi şi exploata proprietăţile. La limită, dacă justiţia decide că a fost legală „manevra”, în viitor ne putem aştepta ca munţi, lacuri, parcuri, Delta Dunării, rezerve naturale strategice ale ţării să ajungă pe mâini private, contra unor chirii modice şi şpăgi uriaşe. S-a şi întâmplat cu Petromidia şi era să se întâmple cu Roşia Montană.

De aceea este importantă evoluţia acestui caz care merită dezbătut pe toate feţele.

CCR a decis ca abuzul în serviciu poate fi anchetat doar în cazul încălcării legilor (inclusiv OG-uri şi OUG-uri) şi că parchetele nu pot ancheta elaborarea de acte normative.

Deja sunt voci care acuză DNA că anchetează elaborarea celor două HG-uri, H.G. 943/2013 act cu caracter individual şi HG 858/2013 act cu caracter normativ.

Nu este aşa. Cele două HG-uri reprezintă mijlocul prin care, cu încălcarea unor legi, s-a ajuns la lipsirea statului de drepturile sale asupra a 335 ha din albia minoră a Dunării. Legile încălcate sunt:

- Constituţiei României,
- Legea apelor 107/1996,
- Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică,
- O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"
- Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale
- Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Încălcarea acestor legi a condus la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, fiind în situaţia în care funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

DNA cercetează, aşadar, nu două HG-uri, ci un abuz în serviciu care, prin încălcarea a 6 legi a transferat 335 ha din albia Dunării în mâini private, lipsind statul de dreptul de exploatare a bunurilor aflate în proprietatea sa.

Caracterul ilicit al transferului rezultă din încălcarea cu premeditare a legislaţiei şi din faptul că două ministere, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei s-au opus „manevrei”, argumentând că transferul acesta poate fi realizat doar prin lege, nu prin HG.

Pentru a ocoli această obiecţie, în şedinţa de guvern din data de 6 noiembrie 2013, s-a adoptat H.G. 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificaţie ale Insulei Belina şi Braţului Pavel, în sensul că se elimină apartenenţa acestora la bazinul hidrografic al Dunării, creând aparenţa că trecerea lor în proprietatea şi administrarea Consiliului Judeţean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern.

O şmecherie vizibilă, ieftină şi grosolană. Guvernul decide prin HG ca un braţ al Dunării şi o insulă nu aparţin bazinului hidrografic al Dunării! O glumă proastă! Mergând pe acelaşi procedeu, guvernul ar putea decide prin HG ca masivul Bucegi nu face parte din Munţii Carpaţi şi că Parcul Herăstrău nu aparţine domeniului public al statului şi pot fi trecute în proprietatea altor instituţii ale statului pentru a fi închiriate unor privaţi! Şmecherii de aburit copiii sau pe cei care susţin PSD chiar şi în acţiunea de fraudare a statului român!

Concluzia este ca DNA nu anchetează elaborarea a două HG-uri, ci utilizarea acestora în fraudarea bunurilor statului român. Faptul că şi elaborarea HG-urilor s-a făcut cu încălcarea legislaţiei şi a avizelor necesare de la ministerele interesate, este secundară în acest caz. Dacă nu serveau la fraudarea bunurilor statului, nu erau de interes pentru DNA.

Şi trecerea din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a Judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman e ilegală. În condiţiile date, fiind vorba de bazinul inferior al Dunării, astfel de treceri se pot face doar prin lege, adică dezbatere în parlament, supunerea controlului de constituţionalitate, proces mult mai amplu şi transparent, comparativ cu o HG.

Faptul că a fost aleasă o zonă care ţine de judeţul Teleorman, nu altul, că suprafaţa în discuţie a ajuns la Tel Drum sau apropiaţi ai acestei firme, că Liviu Dragnea controlează prin interpuşi Tel Drum, sunt tot atâtea argumente în favoarea acuzaţiei de fraudare prin abuz în serviciu a bunurilor statului.

Vom vedea invocată şi decizia CCR prin care este singura instituţie indreptăţită să verifice legalitatea unor acte normative. Am spus si altă dată, repet şi acum. De legalitatea „penală” nu are cum să se ocupe CCR, pentru ca nu este abilitată şi nu are instrumentele necesare. De legalitatea „penală”, în acest caz abuzul în serviciu, se ocupă parchetele cenzurate de instanţe, nu CCR.

În concluzie. Cu manevre juridice şi argumente greu de înţeles pentru cetăţenii obişnuiţi, vom asista la o canonadă împotriva DNA în perioada următoare.

Fapta anchetată este clară: 335 ha din bazinul Dunării au ajuns în mâini private, prin abuzul în serviciu a unor funcţionari de stat, printre care doi miniştri. Iar trecerea suparafeţei la Consiliul Judeţean Teleorman, realizată cu încălcarea legii, arată clar că destinaţia finală erau firmele sau persoanele private, în mâinile cărora a ajuns o parte a proprietăţii statului.

Acesta este obiectivul anchetei DNA, mai mult decât îndreptăţită. Dacă nu vor fi sancţionaţi autorii fraudării proprietăţii statului, vom asista în viitor la trecerea în privat a unor părţi şi mai importante din averea statului.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite