Câte minciuni a scornit Victor Ponta în apărarea sa

Câte minciuni a scornit Victor Ponta în apărarea sa

Victor Ponta va merge din nou la DNA vineri, pentru a fi audiat

Premierul Victor Ponta încearcă să-şi dovedească nevinovăţia, mai întâi în public, însă în loc de argumente a recurs la jumătăţi de adevăr sau chiar la mărturii total mincinoase

Ştiri pe aceeaşi temă

Până să-şi demonstreze nevinovăţia în faţa instanţei, Victor Ponta îşi construieşte în aceste zile apărarea în spaţiul public, ca premier, ca preşedinte al PSD, ca politician. În lungile sale depoziţii zilnice, premierul Ponta a inserat câteva afirmaţii lipsite de orice adevăr: unele sunt contrazise chiar de Justiţie, altele de specialişti. Într-o încercare de a restabili adevărul, ziarul „Adevărul“ a pus afirmaţiile premierului faţă în faţă cu realitatea.

Marţi seară, în studioul Antenei 3, premierul a susţinut că dosarul său la DNA nu vizează fapte de corupţie. „Nu m-a acuzat nimeni de fapte de corupţie. Nu m-am folosit de funcţia publică pentru a obţine nici măcar un leu. Nu am fost şi nu sunt acuzat că mi-am folosit funcţia de premier, ci că acum şapte-opt ani, ca avocat, am avut un contract cu un alt avocat“, a spus Ponta. Premierul a extras din acuzaţiile procurorilor DNA numai partea care i-a convenit. Comunicatul DNA care a anunţat cercetarea lui Victor Ponta este compusă din două părţi. Prima este cea în care se arată că procurorii l-au pus pe Ponta sub urmărire penală pentru trei capete de acuzare: „fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni)“, „complicitate la evaziune fiscală în formă continuată“ şi „spălarea banilor“. Acestea sunt infracţiuni asimilate corupţiei. 

De altfel, comunicatul DNA începe cu următoarea formulare: „Procurorii din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au  dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Ponta Victor-Viorel“.

A doua parte a comunicatului DNA arată că procurorii au cerut Camerei Deputaţilor să-i ridice imunitatea premierului Ponta ca să poată dispune începerea urmăririi penale „pentru alte trei infracţiuni de conflict de interese, fapte aflate în legătură cu funcţia sa de prim-ministru al României“. Aşadar, varianta corectă sună în felul următor: Ponta este acuzat de fapte de corupţie din perioada în care, ca avocat, a făcut afaceri cu Dan Şova şi, totodată, este acuzat de conflict de interese pentru că, atunci când a ajuns premier, l-a pus ministru pe Şova, omul alături de care a comis fapte de corupţie.

A scăpat de trei infracţiuni, dar a uitat

Tot la Antena 3, Ponta a afirmat că votul din Parlament împotriva ridicării imunităţii nu a afectat cercetarea penală împotriva lui. „Vreau să restabilesc adevărul - mă simt ca în vremurile cu Traian Băsescu. Eu sunt în continuare cercetat de Parchet şi mă duc la procuror când mă cheamă. Merg vineri la audieri şi voi merge de fiecare dată când voi fi chemat“, a spus premierul. Adevărul este altul. Ponta este acuzat de comiterea de infracţiuni comise înainte de a fi prim-ministru, pentru care este deja urmărit penal, şi de infracţiuni comise ca prim-ministru, pentru care procurorii au cerut acordul Parlamentulu să-l pună sub urmărire penală. Cum Camera Deputaţilor a respins solicitarea DNA, procurorii nu mai pot ancheta speţa în care Ponta a fost acuzat de „trei infracţiuni de conflict de interese“. Practic, prin votul Parlamentului, Ponta a fost scăpat de un capăt de acuzare. E drept, mai rămân infracţiunile comise ca avocat, pentru care deja este urmărit penal şi despre care va vorbi vineri la DNA.

Falsa paralelă cu Iohannis

Liderul PSD a încurcat lucrurile nu doar ca politician, ci şi ca absolvent de Drept.  Ponta a încercat să forţeze o comparaţie între situaţia sa juridică şi cea în care s-a aflat preşedintele Iohannis. „Vă reamintesc că şi domnul Iohannis a fost trimis în judecată pentru incompatibilităţi. Era primar, nu a demisionat, a candidat la alegerile prezidenţiale şi a câştigat. Nu cercetat, ci trimis în judecată. Suntem egali toţi, nu? Sau doar noi, ceilalţi, suntem mai puţini egali?“, a spus Ponta, din nou eronat.

Klaus Iohannis nu a fost trimis în judecată de procurori (aşa cum e cazul lui Ponta), ci el a fost cel care a dat în judecată ANI, după ce a primit raport de incompatibilitate. Iar procesul a avut loc în contencios administrativ, nicidecum în penal, aşa cum e cazul lui Ponta. În plus, în vremea când a candidat la Preşedinţie, Klaus Iohannis câştigase deja în primă instanţă procesul cu ANI. Apoi, după ce a ajuns preşedinte, a primit sentinţa definitivă. Deci preşedintele Klaus Iohannis nu a fost trimis în judecată şi nu a fost urmărit penal niciodată.

Dar Ponta nu luptă singur împotriva preşedintelui, ci a mobilizat întreg aparatul de partid. „Trebuie notat că în aceste acuzaţii aduse împotriva premierului Victor Ponta nu se menţionează comiterea unor acte de corupţie! Ele sunt similare cu acuzaţiile care i-au fost aduse actualului preşedinte Klaus Iohannis, care a fost cercetat, anul trecut, pentru conflict de interese, în timp ce era candidat la alegerile prezidenţiale şi a fost achitat după ce a câştigat alegerile“, se arată într-o scrisoare trimisă de PSD ambasadelor străine la Bucureşti.

Premierul Ponta a găsit şi motive economice de a nu demisiona din fruntea Guvernului. „Unul dintre colegii mei a calculat, până în septembrie, pierdem patru miliarde de euro (n.r.- dacă demisionez). Nu vreau să discut despre aşa ceva, închidem discuţia vineri in Parlament, la moţiunea de cenzură“, a susţinut Ponta tot la Antena 3, fără să precizeze dacă pierderea este pentru economie în ansamblu sau pentru bugetul statului. 

Profesorul de economie Mircea Coşea spune că declaraţiile premierului reprezintă un „şantaj“. „Părerea mea este că sunt exagerări şi sunt folosite pentru a da impresia de legătură funcţională, de parteneriat, între acest Guvern şi Comisia Europeană. Nu e adevărat, relaţiile sunt instituţionale, nu au nicio legătură cu o persoană“, a spus Coşea. De asemenea, analistul economic Florin Cîţu a afirmat că „nu crede că fondurile europene sunt condiţionate de un anumit Guvern sau o anumită persoană“.

Invocă Rusia, „spaima românilor“


Într-un interviu acordat cotidianului „The Guardian“, premierul Ponta a vorbit şi despre dimensiunea geopolitică a deciziei sale de a rămâne în fruntea Guvernului. „Cred că numai Rusia va deschide sticle de şampanie dacă România se va afla într-o criză politică de durată“, a spus Ponta. „Este o şmecherie, pentru că domnul Ponta mizează pe spaima pe care o are societatea românească faţă de Rusia. Pentru a abate atenţia de la situaţia gravă şi dezonorantă în care se află, Victor Ponta inventează un inamic care să-i legitimizeze lui poziţia. Este un vechi truc din mitologia lui politică“, a comentat analistul politic, Sorin Bocancea.

La începutul anului 2014, după ce începuse războiul hibrid în Ucraina şi cu doar o lună înainte de invadarea Crimeei, Ponta se afla la Soci, la deschiderea Jocurilor Olimpice, festivităţi la care au refuzat să participe toţi şefii de stat şi de guvern din UE. Atunci, Ponta spunea: „Rusia este un foarte mare vecin pe care nu putem să îl ignorăm sau nu putem să considerăm că ne foloseşte la ceva să îl ostilizăm“.
 

Pe aceeaşi temă:
 
 
 
 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: