Unde ne aflăm acum din punctul de vedere al salarizării parlamentarilor? Pe scurt, un parlamentar are o indemnizaţie lunară de aproximativ 5.400 de lei la care se adaugă o diurnă de 160 de lei pe zi pentru participarea la şedinţele în plen (sunt cam 8-10 şedinte pe lună, deci le mai intră în buzunar între 1.280-1.600 de lei pe lună). De asemenea, au la dispoziţie o sumă forfetară de 11.000 de lei (pentru plata consilierilor, chiria şi întreţinerea biroului parlamentar), diurnă pentru deplasările din circumscripţia electorală – în jur de 700 de lei, iar cei care nu au domiciliul în Bucureşti sau în judeţul Ilfov primesc 4.600 de lei sumă forfetară pentru decontarea chiriei. Mai sunt şi alte avantaje (decont combustibil, transport pe CFR şi Tarom etc.), dar să ne limităm la banii pe care îi primesc în mână. Una peste alta, un parlamentar primeşte lunar minimum 18.000 de lei în (indemnizaţie, diurne, sume forfetare).

Din cele prezentate mai sus, sunt câteva lucruri care deranjează. Prima este diurna pentru participarea la şedinţele în plen. De ce trebuie plătit un parlamentar în plus cu 160 de lei pe fiecare şedinţă pentru a se duce să voteze legile? Nu asta e menirea funcţiei pe care o îndeplineşte? Diurna respectivă reprezintă o aberaţie care ar trebui eliminată. Trecem acum la zona roşie a veniturilor parlamentarilor: sumele forfetare. Din suma forfetară de 11.000 de lei oferită pentru activitatea biroului parlamentar, aleşii trebuie să aducă justificări (contracte de muncă ale consilierilor, facturi de chirie, utilităţi etc.) pentru jumătate din bani, restul, de 5.500, fiind cheltuiţi pe „semnătură“. Este posibil ca unii dintre ei să cheltuiască banii pentru diferite activităţi care ţin de demnitatea pe care o au, dar practica de a da banii pe „semnătură“ şi nu pe acte doveditoare este incorectă. Mulţi dintre parlamentari bagă cei 5.500 de lei direct în buzunar, fară plata taxelor, iar acest lucru este o ilegalitate. Nici banii de decontare a chiriei nu sunt acordaţi în deplină transparenţă. Suma ar trebui plătită direct de Parlament proprietarilor, pe baza unui contract de închiriere, şi nu dată aleşilor, tot pe „semnătură“. Mai mult, nu cred că e nevoie de 4.600 de lei ca să stai în condiţii decente în chirie. În mod evident, suma este exagerată.

Unde vor să ajungă prin noua lege a salarizării bugetarilor? Conform datelor prezentate de reprezentanţii Guvernului, indemnizaţia unui parlamentar va fi de 18.000 de lei. La care se vor adăuga toate celelalte sume prezentate mai sus: diurna de şedinţă, diurna de deplasare în circumscripţia electorală, suma forfetară şi susţinerea chiriei. Totalul, pe cap de parlamentar, va trece astfel de 30.000 de lei lunar.

Avem acum două limite în ceea ce priveşte banii acordaţi în mână aleşilor, cea de acum – 18.000 de lei, şi ceea ce vor primi prin noua lege a salarizării bugetarilor – 30.000 de lei.

Să revenim acum la întrebarea „Cât merită să câştige un parlamentar?“. Mă încumet să ofer un răspuns: o indemnizaţie lunară de 12.000 de lei. Să dispară diurnele şi sumele forfetare, netransparente. Pentru cazarea aleşilor din provincie, Parlamentul să plătească chiria direct la proprietar, cuantumul maxim fiind de 500 de euro (echivalentul în lei), iar dacă se depăşeşte plafonul, deputatul sau senatorul să suporte din buzunar diferenţa. Activitatea birourilor parlamentare să fie susţinută de partid, din donaţii, cotizaţii şi subvenţia acordată de stat partidelor parlamentare. Să nu uităm că fiecare partid parlamentar primeşte lunar bani de la stat, în funcţie de numărul aleşilor. Valoarea totală a subvenţiilor este de aproximativ 2.000.000 de lei pe lună, cel mai numeros partid parlamentar, PSD, primind aproximativ 600.000 de lei.