Cât de greu cântăreşte votul din diaspora

Voturile românilor din diaspora nu decid doar alegerea celor şase parlamentari alocaţi acestei circumscripţii, ci pot influenţa şi alocarea mandatelor din ţară, dacă prezenţa la urne e suficient de mare, în contextul numărului-record de secţii pentru legislative.

Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile din decembrie va fi aproape dublu faţă de cel de la ultimele parlamentare, când au fost deschise 417 secţii. Acum, 748 de secţii de votare au fost propuse de Ministerul Afacerilor Externe, potrivit documentelor depuse la Autoritatea Electorală

Cele mai multe secţii de votare din străinătate vor fi organizate în Spania (140 de secţii), Italia (137 de secţii), Germania (61 de secţii), Marea Britanie (50 de secţii) şi Franţa (48 de secţii). De asemenea, în Republica Moldova vor fi 30 de secţii, în timp ce în Statele Unite ale Americii vor fi 36 de secţii.  Secţii de votare nu vor exista în Malta şi Nigeria, care nu au permis deschiderea lor, Venezuela, unde nu există misiune diplomatică, şi Coreea de Nord, care nu vrea să deschidă graniţele.

PSD a blocat mărirea numărului de mandate

Şase mandate sunt puse în joc în diaspora, patru de deputat şi două de senator, într-o circumscripţie în care numărul posibililor votanţi e de zeci de ori mai mare faţă de cele de la nivel naţional, unde norma de reprezentare pentru un senator e de 168.000 de cetăţeni, iar pentru un deputat de 73.000 de cetăţeni. În schimb, diaspora românească are câteva milioane de cetăţeni. Toate încercările PNL, PMP şi USR de a dubla numărul de parlamentari pentru diaspora au fost blocate de PSD în Parlament.

Potrivit unor surse din PNL, estimarea liberalilor este că în actualele condiţii numărul maxim de voturi ar fi de 300.000, acesta fiind compus din cei care merg la urne fizic pe 5 şi 6 decembrie (pentru că în diaspora scrutinul e organizat timp de două zile) şi voturile prin corespondenţă (adică aproximativ 35.000). În ciuda faptului că numărul secţiilor e aproape dublu, pandemia ar fi una dintre cauzele care ar putea împiedica lumea să se prezinte în număr mare la urne, dar şi faptul că nu e un interes aşa mare ca la prezidenţiale. Un număr de voturi de peste 320.000 ar crea un avantaj pentru partidele care primesc susţinere importantă din străinătate.

Estimarea liberală ar duce la un număr de votanţi asemănător cu cel de la europarlamentarele din 2019, când în diaspora au fost înregistrate 375.000 de voturi, însă a fost o singură zi în care oamenii au putut să meargă la urne. În schimb, ar fi un număr semnificativ mai mare faţă de la ultimele parlamentare, din 2016, când au fost exprimate 106.000 de voturi, aproximativ 4.000 fiind voturile prin corespondenţă. Un număr de voturi mare a fost înregistrat la cele două tururi ale prezidenţialelor din 2019. În primul tur au votat 675.000 de cetăţeni români (dintre care 25.000 prin corespondenţă), iar în turul al doilea s-a ajuns la un număr-record de 944.000 de voturi (dintre care doar 17.500 prin corespondenţă).

De ce este importantă o prezenţă mare în diaspora? În primul rând, pentru că pe lângă parlamentarii care vor fi aleşi din prima rundă de distribuire a mandatelor, voturile considerate neutilizate merg într-un „coş naţional”, acolo unde sunt strânse toate voturile neutilizate pentru alocarea unui mandat şi unde are loc următorul proces de distribuire. Iar în această etapă, cu cât numărul de voturi din diaspora e mai mare, cu atât mai mult poate fi influenţată alocarea la nivel naţional, adică formaţiunile cu un număr mare de alegători în afara ţării reuşesc să obţină mandate în plus faţă de ceea ce ar fi reuşit fără aceste voturi.

Explicaţia practică

Un exemplu practic în ceea ce priveşte mandatele la Camera Deputaţilor pentru diaspora. Să spunem că numărul total de voturi exprimate este de 800.000. Partidul A a strâns 480.000 de voturi, partidul B, 180.000 de voturi, şi partidul C are 140.000. Pentru a fi aflat coeficientul electoral, numărul total de voturi e împărţit la numărul de mandate, ceea ce ar însemna că un mandat se atribuie la 200.000 de voturi. Prin urmare, partidul A ar avea doi deputaţi, însă partidele B şi C nu au un număr suficient pentru atribuirea directă la nivel de circumscripţie, aşa că voturile lor, la fel ca şi cele 80.000 de voturi nefolosite ale partidului A, merg în coşul naţional.

La nivel naţional sunt strânse numărul de mandate nealocate şi numărul de voturi neutilizate. În acest moment contează numărul mare de voturi rămase neutilizate, pentru că ele pot înclina balanţa în ceea ce priveşte alocarea de mandate. Dacă la nivel naţional au mai rămas de alocat zece mandate, iar numărul voturi neutilizate din judeţe, fără cele din diaspora, ar fi de 200.000 pentru partidul A, 290.000 pentru partidul B şi 260.000 pentru partidul C, voturile din diaspora ar înclina radical balanţa. Pe scurt, ar duce partidul A la 280.000 de voturi, partidul B la 470.000 de voturi, iar partidul C la 400.000 de voturi. Alocarea unui mandat s-ar face la 115.000 voturi, ceea ce înseamnă că partidul A ar lua două mandate, partidul B patru mandate, iar partidul C ar obţine trei mandate. Mandatul rămas nealocat ar fi dat formaţiunii cu numărul cel mai mare de voturi neutilizate, în acest caz partidul C, care conform calculelor ar fi rămas cu 55.000 de voturi neutilizate la parlamentare.