Case de protocol pentru clientela de partid

Mircea Geoană nu se dă plecat din vila RA-APPS din strada Cucu Starostescu

Executivul condus de Victor Ponta a suplimentat lista categoriilor de demnitari care pot beneficia de locuinţe de serviciu.

Guvernul Ponta a modificat la finalul anului trecut, prin ordonanţa de urgenţă de reorganizare a Executivului, şi legislaţia privind categoriile de demnitari care pot beneficia de locuinţe de serviciu de la Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

Guvernul i-a introdus în această categorie şi pe conducătorii instituţiilor publice ale administraţiei centrale, şefii de departamente, directorii generali şi secretarii generali adjuncţi. Vechea ordonanţă de urgenţă prevedea că de locuinţe de serviciu pot beneficia cei care ocupă funcţii de demnitate publică, sau funcţii asimilate acestora, secretarii generali, precum şi persoanele care sunt încadrate pe funcţii din cabinetul demnitarului în cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice.

În cazul în care RA-APPS nu poate asigura o locuinţă de serviciu, beneficiarii pot închiria locuinţe de pe piaţa imobiliară, costurile fiind acoperite de la buget. Nu există o cifră oficială a numărului de persoane care pot beneficia de noile prevederi. Potrivit unor estimări neoficiale, din medii politice, ar fi vorba de aproximativ 200 de persoane în plus. Modificarea legislaţiei s-a produs în chiar prima şedinţă de Guvern a Cabinetului Ponta 2, în 22 decembrie 2012.

De ce sunt atractive vilele de protocol
RA-APPS deţine aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, ocupate de actuali sau foşti demnitari, iar în unele cazuri  chiar de rudele acestora.
De-a lungul timpului, clientela politică a profitat din plin de vilele şi apartamentele RA-APPS. Motivul atracţiei: preţurile extrem de mici comparativ cu cele de pe piaţa liberă. Chiar şi după majorarea chiriilor, operată de Guvernul Tăriceanu în 2008, diferenţa a rămas destul de serioasă.

Unii dintre ocupanţii locuinţelor de protocol au refuzat să le părăsească după ce au pierdut calitatea de demnitar care le dădea dreptul să le ocupe. Alţii au refuzat să plătească statului chiriile majorate. În acest fel, RA-APPS a ajuns să aibă procese cu propriii chiriaşi pentru a recupera sumele în instanţe. Potrivit dezvăluirilor din presa centrală, în decembrie 2011, regia avea de recuperat în jur de un milion de euro.

RA-APPS mai deţine zeci de spaţii comerciale, ferme şi unităţi turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucureşti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scroviştea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase. De asemenea, RA-APPS deţine sedii de ambasade sau de partide.
Tocmai din cauza dificultăţilor financiare, Guvernul condus de Emil Boc a anunţat, la finalul anului 2011, scoaterea la vânzare a unei părţi consistente din imobilele de protocol. Daniela Andreeescu, secretarul general al Guvernului Boc, susţinea că va scoate la vânzare 733 de imobile din totalul de 1.100. Cu toate acestea, Executivul a vândut foarte puţine vile, invocând faptul că nu ar fi primit suficiente oferte.

Victor Ponta promite transparenţă
Guvernul va prezenta public, pe pagina de internet, lista completă a tuturor persoanelor care ocupă o locuinţă a Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) şi, în funcţie şi de reacţii, va decide dacă sunt prea mulţi chiriaşi sau dacă nivelul chiriei este prea mic, afirmă premierul Ponta.

“Pe site-ul Guvernului va fi publicată lista completă a tuturor celor care beneficiază de locuinţă de la RA-APPS, ce suprafaţă are locuinţa şi cât plătesc. I-am cerut secretarului general şi va publica acest lucru”, a menţionat Ponta. Premierul a declarat că nu ştie câţi demnitari beneficiază de locuinţă de la RA-APPS.

Mircea Geoană, veşnicul chiriaş
Cel mai sonor nume dintre foştii demnitari care nu se dau plecaţi din vilele statului este Mircea Geoană Deşi a fost schimbat din funcţia de preşedinte al Senatului în noiembrie 2011, Geoană continuă să locuiască într-o casă pusă la dispoziţie de Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-PPS). Pentru vila cu o suprafaţă de 246,34 metri pătraţi, Geoană plăteşte o chirie de numai 200 de euro, chiar dacă Guvernul a modificat tarifele la chiriile RA-PPS, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 9/2008. Astfel, Mircea Geoană s-a văzut nevoit să plătească, în 2008, pentru vila din Cucu Starostescu, o chirie mărită de 15 ori, de la 200 la 3.153 de euro/lună, bani pe care nu i-a achitat niciodată. Potrivit declaraţiilor lui Geoană, suma respectivă ar fi fost achitată de soacra sa, Margareta Costea.

Geoană a luat în calcul să cumpere casa în care locuieşte, atunci când, în noiembrie 2011, Guvernul Boc şi-a dat acordul ca RA-APPS să vândă 733 de imobile. Decizia Executivului a venit cu numai câteva zile înainte ca Geoană să fie schimbat din funcţia de preşedinte al Senatului, dar fostul lider al PSD nu luase încă hotărârea de a cumpăra vila. După ce a fost înlăturat din postura de al doilea om în stat, Geoană a rămas, până în ziua de azi, la statutul de chiriaş.

Mircea Geoană a fost un chiriaş de lux în întreaga sa carieră politică. După încheierea mandatului de ambasador în SUA, la întoarcerea în România, Geoană a solicitat vila din strada Pangratti, unde locuise fostul preşedinte Emil Constantinescu. Adrian Năstase i-a aprobat cererea, deşi vila respectivă era rezervată de RA-APPS exclusiv pentru şefii statului, Geoană motivând faptul că, la vremea respectivă, era preşedinte al OSCE.

Demnitari, soţii şi fiice, greu de scos din vile

Unii dintre demnitarii care şi-au terminat mandatele şi, totodată, dreptul de a locui într-o vilă RAPPS au prins rădăcini în casele primite de la stat. Cel mai mediatizat caz a fost cel al Mioarei Roman. Familia Roman s-a mutat în vila din Primăverii în 1990, atunci când Petre Roman a devenit premier. Roman a continuat să locuiască la aceeaşi adresă şi după 2000, deşi nu a mai deţinut funcţii publice. Până la sfârşitul anului 2008, fostul premier a plătit o chirie de 400-500 de euro, potrivit Mioarei Roman. Din 2008, în urma unei legi promovate de Călin Popescu-Tăriceanu, chiria vilelor de protocol s-a majorat de 10 ori. După divorţul de Petre Roman, fosta soţie a întâiului premier postdecembrist nu a mai plătit niciun leu la stat, acumulând datorii de peste 350.000 de euro.

Gelu Voican Voiculescu, fost vice-premier în Guvernul Roman, pentru doar şase luni, locuieşte şi astăzi într-o impozantă vilă din cartierul select Primăverii. Timp de 18 ani, a plătit o chirie lunară de 38 de euro, iar în ultimii patru ani, de când RA-APPS a decis majorarea acesteia la 3.440 de euro pe lună, fostul demnitar refuza să mai plătească, datoriile sale ajungând la160.000 de euro.

Dan Iosif, fostul consilier al lui Ion Iliescu, este un alt caz elocvent de chiriaş care a refuzat să părăsească locuinţa după terminarea mandatului. În 2005, Dan Iosif a fost dat în judecată de RAPPS pentru a fi evacuat, procesul continuând chiar şi după moartea sa. Nici astăzi vila nu a fost părăsită, Anca Andreea Dan, fiica fostului revoluţionar, devenind stâlpul casei.

Refuză să mai părăsească vilele de protocol eurodeputatul Adrian Severin şi fostul procuror general al României, Tănase Joiţa.