Casa Regală, de la stindardul democraţiei la coabitarea cu politica dâmboviţeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prinicpesa Margareta, Principele Radu şi Prinţul Nicolae
Prinicpesa Margareta, Principele Radu şi Prinţul Nicolae

„Adevărul“ vă prezintă cum au evoluat relaţiile Casei Regale cu autorităţile din România de după 1990. Un traseu paradoxal al monarhiei, început ca stindard al Opoziţiei democratice post-revoluţionare şi continuat, abrupt, cu apropierea de regimul Iliescu-Năstase, mai ales prin aportul Principelui Radu Duda.

Revoluţia din decembrie 1989 avea să-l readucă în prim planul scenei politice şi sociale româneşti pe regele Mihai I. Încă din ianuarie 1990, fostul monarh al ţării a devenit stindardul opoziţiei democratice care în disputa cu noua putere post-revoluţionară,  Frontul Salvării Naţionale, condusă de Ion Iliescu, au pus de la început pe ordinea de zi a negocierilor politice, posibilitatea reîntoarcerii la monarhie a României. Corneliu Coposu, liderul PNTCD, considera că actul de abdicare al regelui Mihai I din 30 decembrie 1947, era nul de drept, în condiţiile în care a fost realizat sub presiunea Armatei Roşii şi a şantajului condamnării la moarte a 1.000 de tineri studenţi anticomunişti aflaţi în arestul Poliţiei.

Şicanele lui Iliescu
Relaţiile dintre Casa Regală a României şi Regimul post-revolutionar, condus de Ion Ilescu a fost de la început una extrem de tensionată. Primul episod a avut loc la în 25 decembrie 1990, ziua de Crăciun, când regele Mihai alături de câţiva apropiaţi au intrat în ţară cu intenţia de a se duce la Curtea de Argeş, unde fostul suveran dorea să se roage la mormintele înaintaşilor săi, Carol I şi Ferdinand I. Convoiul regal a fost oprit de Poliţie şi obligat să părăsească ţara, cu toate că paşaportl suedez prezentat de Mihai I era perfect valabil şi nu exista motiv real pentru a-i fi refuzată vizita. În 1991 regimul Iliescu avea să-i dea o nouă lovitură fostului suveran şi Casei Regale, prin aprobarea unei noi Constituţii care stabiliea că forma de guvernare a României este Republica. Referendumul organizat la 8 decembrie 1991 a fost boicotat de partidele din opoziţie nemulţumite că majoritatea Parlamentară, rezultată în urma alegerilor din 20 mai 1990 (cunoscute ca alegerile din „Duminica orbului“), a refuzat să introducă pe buletinul de vot şi întrebarea referitoare la posibilitatea că România să devină „monarhie constituţională“.

După refuzuri repetate, regimul de la Bucureşti avea să-i permită regelui Mihai I să intre în ţară pentru o scurtă vizită în aprilie 1992, în ziua de Paşte. După ce a asistat la slujba de înviere la Mânăstirea Curtea de Argeş, regele Mihai I, regina Ana, principesta Margareta şi micul prinţ Nicolae au participat la Bucureşti la un uriaş miting, care ar fi adunat conform unor surse ale presei, care îl susţineau pe fostul monarh,  peste un million de oameni. Popularitatea regelui i-a speriat pe Ion Iliescu şi majoritatea guvernamentală constituită din PDSR – PUNR – PRM- PSM (denumit „patrulaterul roşu“ , condus de Nicolae Văcăroiu) care au decis interzicerea pentru o perioadă de cinci ani a acordării de viză, pentru intrarea în ţară, fostului suveran. Un nou moment extrem de tensionat a avut loc în octombrie 1994 când regele Mihai I şi suita sa a fost reţinută pe Aeroportul Otopeni şi obligată să părăsească teritoriul României. După alegerile din 1996, câştigate de Convenţia Democrată Română, regele Mihai I reprimeşte cetăţenia română şi automat dreptul de a intra în ţară când doreşte.  În anul 1997, Regele Mihai I desfăşoară mai multe acţiuni diplomatice vizitând câteva state occidentale, în cadrul unui turneu ce avea ca scop acceptarea intrării României în NATO şi aderarea la Uniunea Europeană.

În tot acest timp, chestiunea retrocedărilor fostelor proprietăţi, de care ar fi beneficiat familia Regelui Mihai I, confiscate abuziv de regimul comunist,  a fost lăsată la mâna Parlamentului. Cu o majoritate extrem de fragilă guvernarea CDR-UDMR-PD, nu a reuşit să facă lumină în această chestiune eleborând legi extreme de complicate, care permiteau doar parţial retrocedarea proprietăţilor confiscate de regimul communist în anii 1947-1949.

Coabitarea cu regimul Iliescu - Năstase
Ion Iliescu a revenit în fruntea statului în anul 2000, însă relaţia sa cu Casa Regală avea să se schimbe radical. Cheia resetării legăturii dintre monarhie şi Putere poartă numele de Radu Duda, fost actor, actual Principe. Radu Duda a cunoscut-o pe Principesa Margareta în 1993, în timp ce coordona un proiect de terapie prin artă. Trei ani mai târziu, în 1996, Principesa se căsătoreşte cu Radu Duda, deşi actorul este cu 10 ani mai tânăr. Dacă săpăm puţin în biografia lui Radu Duda, observăm cum rădăcinile sale s-au intersectat, în vechiul regim, chiar cu Ion Iliescu.  Radu Duda s-a născut la Iaşi, în 1960, tatăl său fiind medicul René Duda. Acesta şi-a început cariera la catedra de statistică medicală şi management a Universităţii de Medicină din Iaşi, unde a fost secretar PCR, cunoscându-l pe linie de partid şi pe Ion Iliescu, la vremea aceea prim-secretar. După 1991, René Duda devine directorul Institutului de Sănătate Medicală Iaşi şi înfiinţează Partidul Liber Schimbist, care fuzionează cu FSN, după care ocupă diferite funcţii în partidul condus de Ion Iliescu.

În toamna lui 2002, se oficializează şi legăturile dintre Radu Duda şi partidul lui Ion Iliescu, cel care a refuzat să-l primească în ţară pe Regele Mihai. Primul ministru Adrian Năstase în numeşte pe Radu Duda Înalt Reprezentant al Guvernului pentru integrare euroatlantică, o funcţie cu rol simbolic, fără atribuţii executive, dar foarte bine remunerată chiar de la bugetul de stat.

În vara lui 2004, Adrian Năstase şi îi propune lui Radu Duda să candideze pentru un loc în Senat din partea PSD. „Este un om pentru care am o foarte mare apreciere. Nu ştiu dacă este prinţ, sigur nu este baron şi îmi este absolut indiferent. Ştiu ca este un om de cuvânt“, a spunea Năstase. Până la urmă, oferta nu s-a mai concretizat. În acel an, Adrian Năstase a pierdut lupta pentru Cotroceni, la Palatul Victoria a ajuns Călin Popescu Tăriceanu, însă Radu Duda a rămas în funcţia de emisar al Guvernului, datorită bunelor relaţii dintre PSD şi PNL. În plus, Duda a fost numit de Tăriceanu consilier personal.

Pincipele, candidat la Preşedinţie

În 2008, România avea să cunoască o anomalie epocală. Principele Duda se aruncă în politică şi anunţă că va candida la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2009. Duda l-a uns imediat sfetnic pe Cornel Comsa, fost consilier personal al primarului general Sorin Oprescu. Deci prinţul îşi dorea să devină preşedinte. Regele Mihai acceptă cu greu situaţia penibilă în care a fost pus. „Nu este un lucru obişnuit pentru un membru al Casei Regale. Dar viaţa ne-a pus în faţa multor situaţii neobişnuite, pe care am reuşit să le trecem cu bine“, spunea, cu eleganţă, Regele.

Întrebat, atunci, de istoricul Stelian Tănase, dacă îşi doreşte, ajuns la Cotroceni, să schimbe Constituţia în favoarea revenirii la monarhie, Duda răspunde: „Nu voi încerca să fac asta, pentru că nu merită nici România, nici monarhia aşa ceva“. PSD găsea în candidatura lui Radu Duda un alt motiv de luptă împotriva lui Traian Băsescu. „Dacă un reprezentant al Casei Regale, având legături cu anumite segmente ale societăţii şi cu factori de influenţă din lume, intră în cursa prezidenţiala, înseamnă că şi aceştia cred că Traian Băsescu trebuie înlocuit“, spunea Mircea Geoană, candidat la Preşedinţie în 2009. După câteva luni, timp în care a văzut că nu reuşeşte să depăşească 3% în sondaje, Radu Duda s-a retras din cursa prezidenţială.

Relaţia dintre Casa Regală şi Putere în decursul celor 24 de ani post-revoluţionari a fost sintetizată astfel de istoricul Neagu Djuvara: „Ion Iliescu a avut dibăcia, prin intermediul lui Duda, să-l «cumpere» pe Rege. I-a restituit Săvârşinul, pe urmă a pregătit restituirea Palatului Peleş. Asta e părerea mea, Regele Mihai ar fi trebuit să rămână sărac şi curat. Ion Iliescu i-a restituit lucruri care, într-adevăr, sunt ale lui, dar trebuia să le accepte mai târziu, şi nu de la acest om“.

Citeşte şi:

Povestea Monarhiei româneşti. Fotografii de epocă inedite

Din dragoste pentru Rege. Mărturiile celor mai regalişti dintre români: „Ruşii trăgeau. Majestate, eraţi ţintă vie!“

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite