Care este soluţia pentru Diaspora română: votul electronic sau votul prin corespondenţă. Cum votează Diaspora franceză

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Klaus Iohannis a abandonat proiectul votului electronic şi a trasat Parlamentului sarcina de a adopta introducerea votului prin corespondenţă, însă societatea civilă nu este convinsă că votul prin corespondenţă este cea mai bună soluţie pentru asigurarea votului românilor din Diaspora. Ambasadorul Franţei în România, Francois Saint-Paul, susţine că votul prin internet este o alternativă mai bună decât cel prin corespondenţă.

Imediat după alegerile prezidenţiale din 2014, când românii din străinătate au stat ore în şir la cozi interminabile, în mai multe capitale europene, pentru a vota, liderii politici s-au angajat să rezolve problema votului în Diaspora pentru ca situaţia din noiembrie să nu se mai repete la următoarele alegeri. Atunci s-au conturat două sisteme de vot, altele decât cel tradiţional (la urne), şi anume: votul electronic sau votul prin corespondenţă.

La cinci luni de la alegerile prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a chemat, din nou, partidele parlamentare la o nouă rundă de negocieri pentru a discuta, printre aletele, de asigurarea votului pentru românii din Diaspora. Deşi declaraţiile privind respectarea drepturilor românilor din Diaspora au curs imediat după alegerile prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis nu a reuşit să smulgă un orizont de timp de la reprezentanţii partidelor parlamentare prezente la Cotroceni, dar le-a indicat votul prin corespondenţă, ca soluţie viabilă pentru asigurarea votului românilor din Diaspora. În acest sens, liberalii au depus un proiect de lege la Parlament care vizează intoducerea votului prin corespondenţă.  În concluzie, ideea votului electronic a fost abandonată, aleşii respingând un astfel de proiect de lege la puţin timp după scrutinul prezidenţial.

„Detest ştampilele“

Societatea Academică din România (SAR)  organizat, săptămâna aceasta, o dezbatere organizată, sub forma unei audieri publice la care au participat, atât specialişti, cât şi cetăţeni din ţară şi din străinătate, fix pe tema introducerii unul vot alternativ pentru Diaspora română. Ce sistem de vot este mai potrivit pentru România? Votul electronic sau votul prin corespondenţă? Printre  cei care au avut o poziţie privind sistemul de vot potrivit pentru cetăţenii români din diaspora s-a numărat şi Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, care a optat pentru votul electronic. „Sunt în favoarea votului electronic pentru că detest ştampilele. Votul electronic ar împinge România spre secolul XXI“, a spus Ioana Avădani.

Eugen Matei, specialist în tehnologie şi internet, a arătat că votul electronic poate fi fraudat prin atacuri informatice. „Soarta unei ţări poate fi stabilită de alte state, care ar penetra sistemul şi ar modifica voturile. Computerele personale de pe care s-ar vota nu sunt securizate, iar sistemul central poate fi şi el atacat şi spart. Este, aşa cum spunem noi, specialiştii, un borcan cu miere, care ar fi atacat pentru a fi fraudat“, consideră Eugen Matei.

Votul electronic, mai bun pentru Franţa

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a dat publicităţii un nou sumar care cuprinde şi analiza ambasadorului Franţei în România, Francois Saint-Paul, care explică că votul electronic este o alternativă mai bună la votul tradiţional decât votul prin corespondenţă.  Cetăţenii francezi stabiliţi în afara Franţei pot beneficia de modalităţi de vot complementare, care permit exercitarea dreptului la vot la distanţă. Mai întâi, francezii au introdus votul prin corespondenţă, însă acesta nu şi-a atins scopul, acela de a favoriza accesul la  crutiny.
„De fapt, datorită unor disfuncţionalităţi care pot surveni în anumite ţări, în ceea ce priveşte trimiterea prin poştă a plicurilor conţinând buletinele de vot, votul prin corespondenţă soseşte în mod frecvent la destinatar după încheierea votării.

Alegătorii în cauză, decepţionaţi de încrederea pe care au avut-o în această modalitate de vot, se vor regăsi în situaţia de afi privaţi de dreptul de vot. Pe de altă parte, votul prin corespodenţă apare ca fiind vulnerabil. În măsura în care trimiterea acestui tip de vot nu este controlată de către secţia de votare, riscul de fraudă este ridicat. Sunt numeroase cauzele de nulitate legate în special de nerespectarea de către alegător a procedurii de trimitere a votului“, arată Francois Saint-Paul, în analiza sa publicată de către Autoritatea Electorală Permanentă.

În anul 2003, francezii stabiliţi în străinătate au experimentat pentru prima dată această modalitate de vot, în cadrul unui exerciţiu implementat cu ocazia alegerilor pentru Adunarea Francezilor din Străinătate. Ulterior, această experienţă a fost reînoită, îmbogăţită şi aprofundată, în anul 2006 şi apoi în 2009.  Din 2008, cetăţenii francezi au, în virtutea Constituţiei, dreptul de a-şi alege deputaţii pentru Adunarea Naţională. Pentru acest lucru, legiuitorul a decis să introducă în Codul electoral dispoziţii care să autorizeze pentru prima oară votul prin internet în ceea ce priveşte alegerile politice.

„Ca răspuns la aceste neajunsuri, în prezent, votul prin internet a făcut posibilă modernizarea votului la distanţă, fiind în măsură să-i aducă îmbunătăţiri substanţiale atât în termeni de accesibilitate, cât şi de securitate. Utilizarea votului prin internet pentru alegerea deputaţilor francezilor stabiliţi în străinătate se înscrie, aşadar, în acest cadru juridic foarte precis, care impune în prezent respectarea unui nivel înalt de exigenţă în materie de secret al votului şi securitate a scrutinului“, explică ambasadorul Franţei în România.

Citeşte şi:

Votul prin corespondenţă pentru Diaspora, dorit de Iohannis. Partidele parlamentare trag de timp

Votul prin corespondenţă pentru Diaspora. La cinci luni de la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie, partidele parlamentare l-au asigurat, din nou, la nivel declarativ, pe preşedintele Klaus Iohannis că există consens în privinţa asigurării votului românilor din Diaspora, însă se feresc să avanseze un orizont de timp. Parlamentarii par a fi uitat de umilinţa pe care au îndurat-o românii din străinătate la alegerile prezidenţiale din 2014.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite