Când cetăţenii au iniţiativă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

„Şi cine e socotit autor al legilor voastre? Un zeu sau vreun om?”, îi întreabă atenianul pe interlocutorii săi, un spartan şi un cretan, în debutul ultimei scrieri a lui Platon, intitulată „Legile”. „Un zeu, străine, un zeu”, îi răspunde spartanul Clinias, indicându-i pe însuşi Zeus, pentru cetatea sa, şi pe Apollo, pentru Creta.

 La milenii distanţă de originea divină a legilor, în Uniunea Europeană, actele legislative au o umilă sorginte umană. Supuse-s greşelii omeneşti... dar şi bunăvoinţei populare. Şi nici nu trebuie să fii neapărat jurist ca să propui o anumită reglementare, căci din aprilie 2012 există posibilitatea iniţiativei cetăţeneşti, prin care orice grup de şapte locuitori din ţările Uniunii poate trimite propriul proiect pentru agenda de lucru a Comisiei Europene. Desigur, ca să fie luată în calcul, propunerea trebuie să îndeplinească nişte condiţii: să nu se afle în afara sferei de competenţă a Comisiei, să nu fie în mod vădit abuzivă, neserioasă sau ofensatoare şi să nu contravină făţiş valorilor Uniunii.

Admisibilitatea nu presupune însă, automat, transformarea iniţiativei cetăţeneşti în document oficial, asumat de CE. După înregistrare, iniţiatorii au la dispoziţie şase luni pentru a începe colectarea semnăturilor. E nevoie de un milion de declaraţii de susţinere, colectate din cel puţin şapte state membre, în decursul unui an, pentru a determina Comisia să reacţioneze: fie o acceptă, fie o respinge, caz în care trebuie să îşi şi argumenteze decizia.

Acest mecanism, puţin popularizat în ţara noastră, a fost deja utilizat de unii europeni, dornici să se implice în elaborarea politicilor UE. De la lansarea procedurii, Comisia a primit 110 cereri, dintre care 86 erau admisibile din punct de vedere juridic şi, prin urmare, au putut fi înregistrate. Iar dintre ele, şase chiar au avut succes! E vorba de interzicerea ţinerii animalelor de fermă în cuşti, de protecţia persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi lingvistice şi de consolidarea diversităţii culturale şi lingvistice în Uniune (România contribuind aici cu cei mai mulţi susţinători, 254.871, după Ungaria, care a dat mai mult decât dublu: 527.686!), de interzicerea erbicidului glifosat şi introducerea unor obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor în întreaga UE, de eliminarea treptată a experimentelor pe animale, de protecţia juridică a demnităţii, a dreptului la viaţă şi a integrităţii fiecărei fiinţe umane din momentul concepţiei – prin interzicerea activităţilor care implică distrugerea embrionilor umani (capitol la care România s-a situat din nou printre suporterii fruntaşi, după Italia, Polonia şi Malta) – şi de implementarea dreptului omului la apă şi salubritate, ca servicii publice de bază pentru toţi.

În momentul de faţă, se strâng semnături pentru alte 13 iniţiative, între care cinci sunt legate de protecţia mediului, două – de protecţia animalelor, iar restul – de drepturi civile şi profesionale. Demersul vizând accesul liber la vaccinuri şi tratamente anti-COVID 19 şi în viitor a stârnit deocamdată cel mai mic interes în Bulgaria, ţările baltice şi România, în timp ce Belgia şi Italia conduc în clasamentul susţinătorilor. Iniţiativa societăţii civile pentru interzicerea practicilor de supraveghere biometrică în masă n-a atras momentan decât puţin peste 700 de semnături româneşti, ceva mai activi fiind aici nemţii şi francezii, pe când asigurarea dreptului cetăţenilor UE de a alege dacă votează în ţara lor de rezidenţă sau în ţara de origine la toate alegerile şi referendumurile nu pare să mobilizeze prea mulţi semnatari, până în clipa de faţă.

Un ecou slab are şi acordarea unei derogări de la drepturile de autor, pentru persoanele fizice care partajează fişiere prin reţele digitale pentru uz personal şi nonprofit, deşi ar fi fost de aşteptat ca posibilitatea partajării de filme, muzică ş.a.m.d. prin reţele peer-to-peer să-i bucure pe cei care până mai ieri recurgeau la website-urile cu conţinut piratat. În schimb, introducerea unor sisteme care să asigure un venit de bază necondiţionat în întreaga Uniune Europeană, suficient pentru traiul fiecărei persoane, a entuziasmat deja peste 160.000 de europeni, cei mai mulţi din Germania, Spania, Italia şi Franţa.

Iar dacă propunerea de a spune „Stop cauzelor profunde aflate la originea corupţiei în Europa, prin tăierea fondurilor acordate ţărilor care nu dispun de un sistem judiciar eficient după expirarea termenului acordat” a eşuat în strângerea semnăturilor necesare, găsind susţinere doar în Bulgaria (20.347), Belgia (258) şi Italia (146), o altă iniţiativă a fost respinsă chiar de Comisia Europeană, în premieră. E vorba de „Iniţiativa EVE pentru crearea dreptului de a decide”, care solicita instituirea unui „sistem de democraţie directă” la nivelul instituţiilor Uniunii, prin care cetăţenii să poată decide, „în mod coerent”, „cu privire la chestiuni comune sau publice”, exercitând astfel „suveranitatea poporului”. În motivaţia respingerii, Comisia Europeană a arătat că propunerea presupune modificarea tratatelor Uniunii, ceea ce, evident, nu ţine de competenţa CE. Şi poate n-ar strica să amintim aici ce zicea fostul preşedinte american Ronald Reagan, în discursul ţinut cu prilejul Zilei Drepturilor Omului, din 1986: că a aflat că diferenţa dintre democraţie şi „democraţia poporului” (în cartea fiului său, echivalată cu comunismul) este aceeaşi dintre o cămaşă şi cămaşa de forţă.


 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite