Campioni la traseism politic

Peste 10 la sută din actualii parlamentari, respectiv 58 de senatori şi deputaţi, s-au „transferat“ cel puţin o dată de la o formaţiune la alta. Unii parlamentari au sfârşit prin a se întoarce în partidele de unde au plecat. Ei şi-au negociat diverse avantaje politice în perspectiva alegerilor.

Declanşată de dorinţa PDL de a-şi forma o majoritate parlamentară, prin racolarea de senatori şi deputaţi de la PSD şi PNL, migraţia s-a întors împotriva Puterii. Liderii Opoziţiei au ripostat, la rândul lor, pe două niveluri: au primit înapoi cu braţele deschise foşti membri, şi au încercat să atragă parlamentari aleşi din partea PDL.

De multe ori, mutarea de la un partid la altul este o modalitate de a păstra sau de a obţine funcţii de conducere. Gheorghe Ialomiţianu a trecut pe la PNŢCD, PSD şi PNL pentru a-şi păstra funcţia de director executiv-adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Braşov. Ulterior, el s-a înscris în PDL, devenind ministru al Finanţelor. 

Negocierea candidaturii

Un alt caz elocvent este  cel al deputatului Cătălin Cherecheş, recent lansat drept candidat al USL la Primăria Baia Mare. El a fost ales în Parlament din partea PSD dar a părăsit acest partid pentru UNPR. Nu a stat prea mult în partidul condus de Gabriel Oprea şi a trecut la liberali. A intrat rapid în conflict cu filiala locală a PNL şi a fost exclus din partid, acuzat că a sprijinit debarcarea unui viceprimar PSD. Cherecheş şi-a continuat traseul prin negocieri cu PDL, partid din partea căruia trebuia să candideze la Primăria Baia Mare. Democrat-liberalii nu i-au putut garanta existenţa unei majorităţi în Consiliul Local, aşa încât Cherecheş  a bătut palma cu liberalii.

O viaţă la fel de activă politic are şi senatorul Liviu Câmpanu. Ales din partea PNL, Câmpanu a plecat la UNPR, acuzând faptul că ar fi persecutat de prim-vicepreşedintele liberal de atunci Ludovic Orban. La sfârşitul anului trecut, în urma unui scandal politic, a fost exclus din UNPR pentru că votase o moţiune de cenzură a Opoziţiei. Câmpanu s-a îndreptat spre PC, afirmând că nu mai poate susţine în faţa alegătorilor  măsurile nepopulare ale Guvernului Boc. La puţin timp, Gabriel Oprea i-a oferit un post de vicepreşedinte, iar Câmpanu a revenit printre sprijinitorii Guvernului Boc.

Ce-i drept, unii politicieni  nu avut nevoie de stimulente suplimentare pentru a migra de la un partid la altul. Florin Anghel şi-a început cariera politică în PNŢCD după care a trecut la PUR (actualul PC). De aici a trecut la liberali, dar în urma unor conflicte cu filiala Prahova a părăsit partidul. A revenit la PC, dar a plecat după ce a pierdut cursa pentru şefia partidului în cadrul unui congres în care şi-a acuzat adversarii de fraudă. A reuşit la ajungă preşedinte de partid la PNDC (Partidul Naţional Democrat-Creştin), un partid extraparlamentar, dar în apropierea alegerilor din 2008 a intrat în negocieri cu liberalii. A primit un loc eligibil, dar în ultimul moment a bătut palma cu PDL.

Întoarceri „definitive"

Există şi parlamentari care au rămas, deocamdată, în partidele în care s-au reîntors. Deputatul Dan Bordeianu a fost acuzat în octombrie 2009 de colegii săi din PNL că a pretins că este bolnav la moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Boc. Moţiunea a trecut, Boc a rămas, dar Bordeianu a "picat" fiind  exclus de Delegaţia Permanentă a PNL. El  a trecut la UNPR, dar, recent, Crin Antonescu a anunţat că Bordeianu  "s-a reintegrat în partid". În unele cazuri, reîntoarcerea în partid a fost facilitată tot de fenomenul traseismului.

Deputaţii Carmen Moldovan şi Adrian Mocanu au părăsit PSD, acuzând "stilul dictatorial" al şefului filialei Buzău Ion Vasile. Ulterior, Ion Vasile a trecut la PC, şi cei doi deputaţi au decis să revină şi ei la partidul-mamă. Dănuţ Liga, un apropiat al lui Traian Băsescu, pe vremea când acesta conducea PD, a plecat la PRM. Migrarea către partidul lui Vadim Tudor s-a produs după un conflict cu actualul şef al statului. Liga nu a staţionat prea mult nici la PRM, înrolându-se în PC, iar în prezent s-a reîntors în partidul care l-a lansat.

Extrem de mobil s-a dovedit şi deputatul Tudor Ciuhodaru, ales parlamentar din partea PSD în 2008. A plecat la UNPR, dar după ce Guvernul Boc a început să ia măsuri nepopulare a încercat să se distanţeze de Putere şi, după mai multe declaraţii critice la adresa Executivului, a sfârşit la PC. Alţi parlamentari au ales să nu mai  meargă la  niciun partid după ce le-au văzut cam pe toate. Dan Ilie Morega, fost membru PSD şi PRM, a părăsit PNL afirmând că nu se va mai înscrie în niciun partid.

Topul parlamentarilor care au schimbat cele mai multe partide

Nume parlamentar       Evoluţia statutului  politic
Florin Anghel                  PNŢCD,  PUR,  PNL, PC, PNDC, PDL
Cătălin Cherecheş           PSD, UNPR, PNL, independent,  PNL
Gheorghe Ialomiţianu       PNŢCD  PSD, PNL, PDL
Liviu Câmpanu                PNL,  UNPR,  PC,  UNPR
Dănuţ Liga                      PD, PRM, PC,  PDL
Dan Ilie Morega               PDSR, PRM, PNL, independent
Dan Bordeianu                PNL, UNPR,  PNL
Tudor Ciuhodaru              PSD, UNPR,  PC
Adrian Mocanu                PSD, UNPR,  PSD
Carmen Moldovan            PSD,  UNPR, PSD

Strategii de racolat parlamentari

Emil Boc, acuzat că dă bani de la buget în schimbul voturilor

La capitolul racolări, Puterea conduce detaşat. UNPR, partid care nu a participat la alegerile din 2008, are în rândurile sale 26 de traseişti, veniţi de la PSD sau PNL, în timp ce  PDL are în rândurile sale 16 astfel de parlamentari. Mecanismul a fost simplu: după câştigarea alegerilor prezidenţiale, Traian Băsescu a anunţat că îl va nominaliza drept premier tot pe Emil Boc, iar o serie de parlamentari PSD şi PNL au sărit în barca Executivului. Ulterior, fidelitatea acestora a fost răsplătită de Emil Boc prin alocarea preferenţială a unor fonduri de la bugetul de stat pentru colegiile pe care le reprezintă parlamentarii care sprijină Guvernul.

Opoziţia oferă avantaje virtuale

Potrivit unui studiu întocmit de Institutul  de Politici Publice (IPP), 61% din sumele din Fondul de rezervă al Guvernului au mers către localităţile care au primari aparţinând PDL,  18% au fost acordate primăriilor PSD, iar  9% - către PNL. De altfel, unul dintre traseişti, senatorul Constantin Cibu, plecat de la PNL la UNPR, nu s-a sfiit să negocieze sumele pentru primarii partidului său, la telefon, în timpul unei conferinţe de presă.

El a adăugat că nu are de ce să sprijine alocarea de fonduri către primăriile conduse de PSD. De cealaltă parte a baricadei, PSD are 11 traseişti, iar liberalii cinci, în condiţiile în care unii dintre aceştia au fost aleşi din partea PSD şi PNL. Lipsită de accesul la fondurile guvernamentale, Opoziţia profită de scăderea de popularitate a Puterii şi de teama parlamentarilor şi promite locuri eligibile senatorilor şi deputaţilor care i se alătură. Cum USL este cotată cu peste 50% din voturi în sondajele de opinie, iar PDL are o medie de 15%, promisiunile par plauzibile.

Totuşi, Victor Ponta şi Crin Antonescu au susţinut modificarea Constituţiei în sensul interzicerii migraţiei parlamentarilor. În prezent, sancţionarea acestui fenomen prin pierderea locului de parlamentar, după modelul primarilor, este greu de reglementat printr-un act normativ. Şi asta întrucât Legea fundamentală precizează că mandatul de parlamentar nu este imperativ, ceea ce înseamnă că aleşii nu pot fi obligaţi să rămână fideli partidului în numele cărora au candidat.

"PDL se transformă într-un partid-stat cu mentalităţi şi practici comuniste, de partid atotputernic.''
Florin Anghel
în prezent deputat PDL

"E adevărat, domnul Oprea mi-a pus insigna în piept şi m-a rugat să nu votez moţiunea. Dar sunt hotărât.''
Liviu Câmpanu
în prezent senator UNPR

"Excluderea mea din PNL cred că este în momentul acesta o certificare a faptului că PNL doreşte mai mult să fie o anexă a PSD.''
Cătălin Cherecheş
în prezent deputat PNL