Cacealmaua eliminării pensiilor speciale: de ce proiectul adoptat de Parlament este sortit respingerii la CCR

Liderii de grup s-au sfătuit de mai multe ori, dar tot au mers până la capăt cu votul pentru eliminarea pensiilor speciale, cu toate că ştiu că proiectul are şanse mari să nu treacă de CCR. FOTO Inquam Photos / George Călin

Parlamentarii au votat pentru eliminarea pensiilor speciale, adică inclusiv ale lor, dar legea a fost formulată defectuos, atât ca procedură, cât şi în conţinut, astfel încât şansele să treacă de Curtea Constituţională să fie minime.

Eliminarea pensiilor speciale pentru magistraţi, parlamentari, funcţionari publici cu statut special, funcţionari publici cu statut parlamentar, membri ai corpului diplomatic şi alte categorii a trecut cu 247 de voturi „pentru”, fiind votată de PSD, PNL, USR şi PMP. Votat de o largă majoritate, proiectul de lege prezintă mai multe probleme în ceea ce priveşte constituţionalitatea sa, lucru asupra căruia au atras atenţia parlamentari din mai multe partide, adică din UDMR, ALDE şi din USR.

„Ştim şi ştie toată societatea din România că acest proiect în care PSD şi PNL s-au întrecut în a îşi aduce acuze cine le-a creat, cine le-a susţinut, are probleme de constituţionalitate”, a afirmat Dan Barna, cântând prohodul demersului parlamentar. Cu toate acestea, majoritatea a ales să tranşeze problematica pensiilor speciale, în cunoştinţă de cauză a deficienţelor pe care le are proiectul de lege.

Hibele legii

În primul rând, eliminarea pensiilor speciale pentru magistraţi e neconstituţională, pe această temă fiind dată o decizie a CCR în iunie 2010. „Curtea constată că statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de articolul 1 alineatul 3 din Legea fundamentală”, explicau judecătorii CCR. De altfel, magistraţii de la CCR invocau jurisprudenţa proprie, dar şi alte câteva decizii ale instanţelor similare din alte state ale Uniunii Europene, între care Letonia şi Lituania. Printre argumentele aduse atunci era şi acela că pensiile de serviciu nu sunt „un privilegiu”, ci au fost instituite de legiuitor pentru a a recunoaşte „un statut special” categoriei profesionale a magistraţilor.

O altă problemă de constituţionalitate e dată şi de eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. În cazul acestora nu există nicio decizie CCR precedentă, însă apare o problemă de procedură. Legea privind statul deputaţilor şi senatorilor a fost adoptată în mai 2006, de Plenul ambelor Camere, după ce anterior a fost atacată la CCR de preşedintele Traian Băsescu, dar judecătorii au decis că nu sunt probleme de constituţionalitate. „Problema privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru parlamentari e că ele au fost decise printr-o lege adoptată în plen comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Aşadar, faptul că pensiile de serviciu pentru parlamentari au fost eliminate prin vot final doar de membrii unui for legislativ, în cazul de faţă Camera Deputaţilor, ar putea fi un alt motiv de neconstituţionalitate”, au precizat pentru „Adevărul” surse politice.

Ştim şi ştie toată societatea din România că acest proiect în care PSD şi PNL s-au întrecut în a îşi aduce acuze cine le-a creat, cine le-a susţinut, are probleme de constituţionalitate Dan Barna, preşedinte USR

Un al treilea element de neconstituţionalitate e reprezentat de faptul că deputaţii au avut cuvântul decisiv de spus pe Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, unde sunt prevăzute pensiile magistraţilor, cu toate că, potrivit Constituţiei, forul decizional pe o temă care ţine de Justiţie este Senatul. Nu în ultimul rând, există deosebiri mari între forma legii de la Senat, unde aceasta a fost respinsă, şi cea adoptată la Camera Deputaţilor, prin acceptarea a numeroase amendamente, ceea ce duce la încălcarea principiului bicameralismului.

Atacarea la CCR, o problemă de timp

Conform Constituţiei, proiectul de lege poate fi contestat la CCR de preşedintele statului, de Guvern, preşedintele unei dintre Camere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului sau de un număr mai mare de deputaţi şi senatori. Potrivit unor surse oficiale citate de HotNews, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va sesiza Curtea Constituţională. De altfel, preşedintele instanţei supreme, Corina Corbu, a transmis din decembrie, când legea a fost retrimisă la comisii, că „va lua cu fermitate toate măsurile permise de Constituţia României şi de lege pentru protejarea autorităţii judecătoreşti împotriva oricărui demers apt a-i afecta independenţa şi, mediat, a dreptului cetăţenilor la un act de justiţie modern, eficient şi în acord cu standardele europene privind calitatea unui serviciu public”.