Bugetarii vor strânge cureaua în 2021, după dezmăţul din ultimii ani. România stă cu sabia FMI deasupra capului

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Încet, încet, premierul Cîţu şi alţi miniştrii îi atenţionează pe bugetari despre ce-i aşteaptă în 2021. După ce au fost îngheţate oficial salariile bugetarilor şi pensiile la nivelul lunii decembrie 2020, premierul Cîţu vine cu o altă veste proastă pentru bugetari. În proiectarea bugetului pe 2021 se studiază dacă sporurile acordate în sectorul public se justifică sau nu.

Şi ministrul Muncii, Raluca Ţurcan este de părere că „există cumul chiar de 6-7 ajutoare de la stat” şi acest lucru nu mai poate continua aşa.

Dacă n-ar fi existat speranţa, de multe ori înşelată, ca pomenile electorale aduc câştigarea alegerilor, s-ar fi trecut de mult la  filosofia „mai puţini bugetari, dar mai bine plătiti, reprezintă şansa funcţionării mai bune a statului român”.

   Ce i-a apucat pe guvernanţi strângă cureaua?

   Au trecut alegerile. Guvernul PNL a amânat restructurarea aparatului bugetar pentru a câştiga alegerile. Nu le-a câştigat, le-a pierdut. Apoi, UE e eliminat, din motive de pandemie, pragul de deficit bugetar  de 3% din PIB până la care se puteau împrumuta ţările  UE. Şi deficitul României a explodat, probabil spre 10%. Vom vedea pe 26 ianuarie unde a ajuns.

   Acum, guvernul este obligat să scadă deficitul bugetar pe 2021 la 7%. Aşa şi-a propus, aşa a promis, dar nu e clar dacă agenţiile de rating şi apoi creditorii internaţionali vor fi mulţumiţi cu acest deficit. Sunt semnale că nu.

   Este adevărat că pandemia a adus şi cheltuieli noi şi imprevizibile, legate de susţinerea mediului de afaceri românesc, de gestionarea sistemului sanitar, şi acum a vaccinării. Cu atât mai mult restructurarea aparatului bugetar trebuia începută de multă vreme. Premierul Orban a încercat să câştige alegerile prin protecţia acordată bugetarilor. A eşuat, ignorându-i pe cei 5 milioane de pensionari, apoi  a fugit de la guvern din  laşitate.  

   Şi din alte declaraţii ale guvernanţilor rezultă că le-a venit mintea cea de pe urmă. Premierul Florin Cîţu: „În educaţie şi sănătate s-au băgat foarte mulţi bani şi rezultatele nu se văd. Miniştrii să ştie să folosească resursele pe care le vor avea”.

Altă declaraţie: „în ultimii ani, au fost create motivaţii greşite, acele creşteri salariale fără limită". Adică şi în 2020 s-a procedat la fel. Este vorba despre mecanismele de verificare a eficienţei cheltuirii banilor în sistemul bugetar. Nimeni nu s-a aplecat asupra acestui capitol, toţi miniştrii vor bani mulţi.

   Un exemplu, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. A declarat că dacă nu primeşte mai mulţi bani decât anul trecut, în valoare absolută, va demisiona din funcţia de ministru.

   Dar nu a verificat pe ce se duc banii ministerului. Nu pare să aibă în intenţie reducerea numărului de ore din gimnaziu de la 32-34/săptămână, la 25 cât  spune şi legea. Aceste planuri cadru stau în pixul ministrului, nu are nevoie de alte aprobări.

   Circa 500.000 de elevi sunt trecuţi în acte „virtual”, adică nu vin fizic la şcoală. Sunt menţinuţi în scripte pentru ca şcolile să încaseze bani mai mulţi, care se acordă în funcţie de numărul de elevi. A verificat dnul ministru acest aspect? Dacă întreabă directorii şi inspectorii,  aceştia vor minţi cum au minţit şi în legătură cu învăţământul online.

   Câţi salariaţi există  în ministerul  Educaţiei şi în instituţiile subordonate? A verificat ministrul  dacă toţi au de lucru? Sau ard gazul degeaba.

   Şi Dacian Cioloş spune acelaşi lucru într-un interviu pentru SpotMedia.ro:

„Comisia Europana are înţelegere pentru faptul că avem deficit, dar trebuie să se asigure că deficitele bugetare sunt gestionabile, că există perspectiva de recuperare a lor”.

„Problema noastră nu a fost lipsa de bani, ci de proiecte”.

   Şi ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, pare conştient de greutăţile pe care le are în faţă. Bănuiesc că ştie că în 2020 aproape toate veniturile bugetare s-au dus în pensii şi salarii.

Iată ce declară acum:

„Vom prezenta în următoarea şedinţă de Guvern un memorandum cu un template în care să avem clare, cerem practic ţinte tuturor companiilor de stat de reducere a pierderilor, de reducere a arieratelor, de eficientizare a cheltuielilor, de reducere a pierderilor şi creăm un mecanism permanent de monitorizare a acestor companii de stat pentru a avea în cel mai scurt timp rezultate şi reforma în acest domeniu”.

   Dar costurile mari ale bugetului vin de la instituţiile de stat, pe acestea le are în vedere ministrul Nazare? Mai spune ministrul:

   „Trecem printr-o criză sanitară mondială şi, este foarte important, atât modul în care pieţele internaţionale se raportează la noi, cât şi modul în care Comisia Europenă se raportează prin comisarii de resort, cel puţin de pe zona financiară. După cum ştiţi, suntem într-o procedură de deficit excesiv şi aşteptarea acestor zone care fac monitorizare din cadrul Comisiei Europene este una de reforme structurale.

   Tot este bine că miniştrii guvernului Cîţu sunt conştienţi de contextul economico-financiar în care ne găsim. Să vedem cum vor rezolva problemă critică a bugetului.

   Ministrul Nazare  a menţionat că există, la nivelul UE,  un interes asupra modului în care este gândit bugetul,  discuţia a fost începută la nivel politic de ministrul Finanţelor, iar apoi va continua la nivel tehnic cu direcţiile de specialitate din Ministerul Finanţelor şi cu direcţiile de specialitate ale Comisiei. El a declarat că ţinta de deficit pentru 2024 este sub 3%.

   Dacă bugetul pe 2021 nu arată astfel încât să-i liniştească pe creditori, în frica lor că nu-şi vor primi înapoi bani împrumutaţi României, România are o singură soluţie de avarie: FMI. La fel ca în 2010.

   Ce condiţii pune FMI pentru un împrumut major acordat României

   Din discuţii informale cu reprezentanţi ai FMI, în octombrie 2019, rezultă următoarele condiţii prezentate de Florin Cîţu pe facebook:

  -reducerea cu 30% a personalului bugetar

- reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene
- privatazirea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat
- privatizarea companiilor din sectorul energetic
- privatizarea parţială a sistemului sanitar
- reducerea arieratelor companiilor de stat
- aplicarea OUG 109 pentru toate copaniile de stat şi regiile autonome
- îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile.

-prorogarea creşterii punctului de pensie din septembrie 2020 până în septembrie 2021.

Aceste condiţii i se par „groaznice” dlui Cîţu, dar de ce îţi este frică nu prea scapi.

Aici suntem acum cu proiectarea bugetului pe 2021. Dacă bugetul nu va prezenta garanţii creditorilor României şi agenţiilor de rating, finanţarea României din împrumuturi devine problematică, şi premierul Cîţu va trebui să meargă cu căciula în mână la FMI şi să le accepte condiţiile „groaznice”. Exact ca în 2010. Cine uită istoria are toate şansele să o repete.

În 2020 aproape toate veniturile bugetului s-au dus pe pensii şi salarii bugetare. Pentru a rămâne şi bani de investiţii în infrastructură, în ridicarea calităţii activităţii în educaţie şi sănătate, trebuie ca bugetul pe 2021 să schimbe macazul, după evoluţia proastă din 2020. Vom vedea dacă aceste aşteptări sunt corecte.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite