Brâul Maicii Domnului, salvarea şcolii româneşti. În acest timp, ministrul Educaţiei faultează limba română cum deschide gura

Înainte să pună mâna pe carte, copiii au pus mâna pe Brâul Maicii Domnului Foto: Mariana Iancu

Un primar din Constanţa a făcut un pas înainte faţă de slujbele religioase clasice la început de an şcolar şi a adus în localitate o relicvă ortodoxă pentru rezultate bune la învăţătură. În acest timp, ministrul Educaţiei, Liviu Pop, nu ştie de ce „copiii“ se scrie cu trei „i“, iar un alt parlamentar PSD a postat un mesaj agramat.

Elevii din comuna constănţeană Cumpăna au fost îndemnaţi la deschiderea noului an şcolar să meargă la biserică împreună cu părinţii pentru a se închina la Brâul Maicii Domnului. Recomandarea a venit din partea primăriţei Mariana Gâju, care a anunţat cu o seară înainte, pe contul de Facebook, că a reuşit să aducă în localitate obiectul de cult celebru în lumea ortodoxă, depus în mod obişnuit la Mănăstirea Kato Xenia din Grecia.

„Am avut astăzi bucuria pe care n-am avut-o timp de 17 ani: că în biserica noastră este depus sfântul odor Brâul Maicii Domnului. Părinţii-preoţi vă aşteaptă pe toţi cei care doriţi să mergeţi să vă închinaţi copiii la Brâul Maicii Domnului. Nu este o obligaţie, dar ar fi bine să-i învăţăm pe copiii noştri măcar «Tatăl nostru»“, a spus primăriţa în faţa audienţei adunate în prima zi a anului şcolar în curtea Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu“ din Cumpănă. Potrivit anunţului iniţial de pe Facebook, relicva ortodoxă ar fi trebuit transportată chiar în curtea liceului. Cu toate acestea, primăriţa a şters postarea în miez de noapte şi a schimbat strategia pentru ceremonia de luni, 11 septembrie. Gâju a motivat că ar fi fost incorect să vină cu relicvele la şcoală în condiţiile în care în localitate sunt zeci de copii de alte confesiuni religioase: musulmani, catolici sau penticostali.

Primăriţa s-a străduit „să împrumute“ obiectul de la Constanţa, acolo unde s-a aflat în zilele dinainte, într-un moment greu pentru învăţământul din localitate. La examenul de Bacalaureat din 2017 au reuşit să promoveze doar doi dintre cei 16 candidaţi din comună.

Procent infim de şcoli autorizate
În toată ţara, elevii au intrat în noul an şcolar ascultând slujbe religioase şi discursuri politice pline de promisiuni. Cu toate acestea, realitatea cruntă confirmată chiar de ministrul Educaţiei arată că şcolile în regulă din punct de vedere legal sunt un lux în România. Potrivit ministrului Învăţământului, Liviu Pop, dintre cele 32.000 de unităţi şcolare din ţară doar 2.261 au autorizaţie de funcţionare pentru securitate la incendiu. Întrebat ce-i sfătuieşte pe părinţii care se tem să-şi ducă copiii în şcoli nesigure, răspunsul ministrului Pop a fost: „Să nu îi mai ducă la şcoala respectivă. În nicio şcoală neautorizată nu ar trebui să lăsăm copiii astăzi“.

Învaţă în Căminul Cultural
Într-o localitate din nord-estul ţării situaţia este chiar mai gravă. Copiii din satul botoşănean Codreni nu mai au şcoală de 9 ani. Peste 30 de elevi sunt înghesuiţi în fosta clădire a Căminului Cultural. În sălile unde se făceau odinioară nunţi şi funcţiona discoteca, edilii locali au amenajat săli de clasă. La şcoala improvizată învaţă în total 30 de copii, preşcolari sau în clasele I-IV. N-au apă curentă şi se spală pe mâini în găleţi cărate de învăţătoare şi educatoare de la fântânile satului. Când au nevoie la toaletă, copiii merg în spatele căminului la toalete modulare folosite în general pe şantiere. „Sunt nişte condiţii materiale foarte grele. Pe lângă lipsa apei, avem o mare problemă cu materialele didactice. Noi, învăţătoarele, am adus totul de acasă“, spune Vasile Buhăcel, învăţătoare la Şcoala numărul 1 din Codreni.

Controlul care a oprit lucrările
Totodată grupele de elevi pe diferite niveluri sunt obligate să înveţe în aceeaşi sală de clasă. Şcoala improvizată n-are avize de funcţionare. Chiar şi în aceste condiţii, de la deschiderea anului şcolar n-au lipsit primarul, directorul şi preotul. Lucrările la o nouă şcoală pentru elevii din Codreni au început în 2008, dar s-au împotmolit pe termen nedefinit după ce Curtea de Conturi a descoperit nereguli grave privind finanţarea şi execuţia.

Ministrul Educaţiei faultează limba română cum deschide gura
Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a susţinut un discurs la începutul anului şcolar scris cu greşeli gramaticale, după cum arată imaginile filmate de Antena 3. Cuvântul „copiii“ era scris cu doar doi „i“. Pentru eroare, ministrul a dat vina pe un funcţionar al ministerului. „E o greşeală pe care mi-o asum. Forma discursului meu este pusă pe blog. Un funcţionar din minister a greşit la transcriere, corectând anumite lucruri. E o greşeală pe care mi-o asum în numele funcţionarului din minister“, a spus ministrul Educaţiei.

Întrebat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, ce reprezintă al treilea „i“ din cuvântul „copiii“, mai exact dacă este un articol hotărât sau articol nehotărât, Liviu Pop a răspuns: „Vă las pe dumneavoastră să răspundeţi la această întrebare“. Când moderatoarea l-a întrebat ce este al treilea „i“ din punct de vedere gramatical, a căzut brusc legătura telefonică. Liviu Pop face câte o greşeală gramaticală aproape la fiecare apariţie publică. În şedinţa de Guvern din urmă cu două săptămâni, Pop a reuşit performanţa de a face trei greşeli gramaticale în doar nouă secunde.

Tot în prima zi a anului şcolar, deputatul PSD Călin Mihai, ales în Maramureş, la fel ca Liviu Pop, le-a transmis elevilor un mesaj cu greşeli gramaticale. „Nici mie nu mi-a fost dragă şcoala, ca la majoritatea dintre voi. Dar nu am avut ce face, tot ca majoritatea dintre voi! Până la următoarea vacanţă, pune-ţi
mâna pe carte, fiţi cuminţi şi nu fumaţi în budă! Succes!”. Ulterior, el şi-a editat mesajul şi a scris corect „Puneţi mâna pe carte“.