Bornele începutului preşedinţiei Consiliului UE: măsuri controversate, critici, avertismente şi încurajări

Bornele începutului preşedinţiei Consiliului UE: măsuri controversate, critici, avertismente şi
încurajări

Viorica Dăncilă şi Jean-Claude Juncker

România a început cu stângul preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului UE, cauza principală fiind măsurile luate de PSD în domeniul Justiţiei. Ulterior, liderii de la Bruxelles au încurajat Bucureştiul şi au subliniat că pot fi exemplu bun sau pot arăta contrariul

Ştiri pe aceeaşi temă

Preluarea preşedinţiei simbolice a Consiliului UE a avut loc înainte de sărbători, pe 21 decembrie, când la Bucureşti a venit cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, pentru a preda ştafeta, după ce ţara sa fusese la cârma Uniunii. Liderul de la Viena i-a încurajat pe politicienii români, în mandatul cărora vor fi discutate dosare importante – Brexit, cu sau fără acord, Cadrul Financiar multianual, desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, însă a taxat Guvernul pentru intenţia de a adopta o ordonanţă care taxează suplimentar marile companii şi băncile. Întrebat dacă sugerează că firmele austriece ar putea pleca din România, cancelarul a precizat: „Nu sunt firme cărora guvernul austriac să le spună ce să facă. Sunt firme pe piaţa liberă şi decid singure. Piaţa este mare şi pot lucra şi în alte ţări, nu sunt legate de o anumită ţară. Eu mă gândesc mai mult la oamenii care pot să îşi piardă sursa de venit şi locul e muncă. Deciziile trebuie să aibă în vedere ce se întâmplă la finalul zilei”. Ordonanţa a fost adoptată , fiind publicată cu 2 zile înainte de Anul Nou.

Odată cu începerea exercitării preşedinţiei Consiliului UE, guvernanţii de la Bucureşti au fost aspru criticaţi de presa occidentală, fiind subliniate problemele pe care le are cu Justiţia Liviu Dragnea, liderul PSD, dar şi dorinţa mai multor fruntaşi social-democraţi şi ALDE de a se da ordonanţe pentru amnistie şi graţiere, dar şi pentru modificarea Codurilor penale. „Dacă Guvernul va reuşi să-şi impună întreaga agendă, din statul de drept nu va mai rămâne în România decât o ruină“, scriau pe 3 ianuarie nemţii de la  „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ (FAZ). O imagine despre România sub guvernarea PSD-ALDE a fost prezentată şi de cel mai mare ziar elveţian, „Neue Zurcher Zeitung“, publicaţie care a titrat: „Guvernul corupţilor prezidează Consiliul UE“. Elveţienii au pus accentul pe faptul că în Guvernul Dăncilă şi în anturajul acestuia sunt mai multe persoane acuzate de fapte de corupţie.

Măsurile PSD, cauze ale imaginii negative a României în Vest

Imaginea negativă prezentată de media din Occident nu a contat pentru coaliţia PSD-ALDE, care şi-a continuat retorica privind inevitabilitatea modificării Codurilor penale şi adoptării unei ordonanţe privind amnistia şi graţierea. În schimb, membrii Guvernului au fost mai rezervaţi şi au subliniat că nu vor face adopta documente controversate.

A urmat 10 ianuarie, zi în care oficialii români au organizat ceremonia oficială de preluare a preşedinţiei Consiliului UE, într-un eveniment desfăşurat la Ateneul Român. Liderii de la Bruxelles au încurajat România în ceea ce priveşte abilitatea de prezida timp de 6 luni Consiliul UE, dar în acelaşi timp i-au avertizat pe politicienii de la Bucureşti să nu ia decizii care afectează statul de drept şi lupta împotriva corupţiei. În mare măsură, depinde acum de România dacă şi în ce fel Europa va depăşi provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever“, a afirmat Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, cel care a susţinut discursul în română şi a ridicat o parte din sală în picioare.

„Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, şi mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu“, au fost frazele îndelung comentate ale discursului lui Tusk.

Pe de altă parte, şefii Comisiei Europene şi ai Parlamentului European, Jean-Claude Juncker, respectiv Antonio Tajani, au cerut primirea României în Spaţiul Schengen, apelul fiind făcut mai ales către acele câteva state care au tergiversat exprimarea unei opinii favorabile faţă de Bucureşti.

Autorul OUG 13 a cerut respect
Reprezentanţii Puterii, printre care premierul Viorica Dăncilă şi înlocuitorul lui Liviu Dragnea, Florin Iordache, au cerut Bruxelles-ul să respecte autorităţile de la Bucureşti şi cetăţenii români, aluzie la faptul că oficialii europeni au criticat PSD şi ALDE pentru unele măsuri controversate. „Ne dorim să fim trataţi pe deplin ca cetăţeni europeni. Cred că ţara mea merită să fie respectată“, a afirmat Florin Iordache. Nu în ultimul rând, preşedintele Klaus Iohannis a îngropat securea războiului cu PSD şi Guvernul condus de Dăncilă şi a vorbit despre cum trebuie să se comporte România pentru preşedinţie de succes.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: