Bilanţul extremismului maghiar în 2013 şi ce ne aşteaptă anul viitor

Anul 2013 a fost unul de maximă intensitate al manifestărilor extremiste maghiare. Intitulat “Anul autonomiei”, 2013 a fost presărat cu încercările tot mai insistente ale liderilor extremişti maghiari de a oficializa o enclavă etnică în Transilvania sau chiar de a institui un protectorat al Ungariei asupra acestei părţi a României. Ce ne va aştepta atunci în 2014, an electoral important în Ungaria?

Sfârşitul de an a fost martorul apariţiei unui nou partid radical în Ungaria, Zorii Maghiari, care vrea să preia cele mai violente tendinţe ale Jobbik şi să le dezvolte mai departe, în timp ce Jobbik vrea să-şi spele numele de acuzaţiile de extremism (fără alt succes, deocamdată, decât al îndepărtării radicalilor care au înfiinţat, aşa cum am spus, un nou partid, “neafectat” de moderaţie).

În 2014, extremismul maghiar nu doar că nu va fi mai potolit, ci va cunoaşte chiar o dezvoltare, date fiind interesele electorale majore ale puterii actuale de la Budapesta. 

Cum anul 2014 este esenţial pentru partidul lui Viktor Orban care doreşte să rămână la putere, tema drepturilor Ungariei asupra Transilvaniei va fi prezentă în diferite forme în campania de anul viitor, mai ales că FIDESZ, partidul de la guvernare, îşi doreşte şi voturile etnicilor maghiari din Ardeal, că doar de aceea au acordat aici cetăţenia maghiară pe bandă rulantă. Propunerea ca Laszlo Tokes să candideze la europarlamentare din partea FIDESZ în Ungaria la primul test în alegeri din 2014 are scopul precis de a fideliza electoratul maghiar din Transilvania în favoarea lui Viktor Orban pentru a-i conserva avantajul la alegerile parlamentare.

Aşadar, în 2014, extremismul maghiar nu doar că nu va fi mai potolit, ci va cunoaşte chiar o dezvoltare, date fiind interesele electorale majore ale puterii actuale de la Budapesta. Dar nici rivalii nu vor face economie de mijloace. Doar nu întâmplător şi-a înfiinţat Jobbik filiale în Transilvania şi a atras atenţia asupra sa la Şcoala de Vară din judeţul Harghita în anul ce stă să se încheie. Aşadar, şi Jobbik vrea voturi de la etnicii maghiari din România deveniţi cetăţeni unguri cu acte în regulă, dar, în plus, acest gen de mesaj este important şi pentru susţinătorii săi din ţara vecină ameţiţi de regretele după situaţia ante-Trianon şi de tot felul de nostalgii imperiale care ţin loc de orice altă politică.

2014 va fi anul oficializării mesajelor extremiste maghiare inclusiv la nivelul partidului aflat la putere în Ungaria, sub pretextul că într-un an electoral totul este permis şi că scopul, culegerea de voturi, scuză mijloacele. Problema este că, o dată depăşit un anumit nivel al propagandei anti-româneşti, ea îşi va conserva pragul stabilit, după care va merge încă şi mai departe. Anul 2014 nu va reprezenta repetarea nivelului ridicat de extremism maghiar din 2013, ci depăşirea lui. Se va pleca din start de la punctele devenite “oficiale” în 2013 prin repetare şi se va urca la următorul nivel, ceea ce va constitui o problemă serioasă de poziţionare din partea statului român. Oficialii maghiari vor continua să facă pelerinaje electorale în România de unde vor emite pretenţii asupra comunităţii etnice din Transilvania, fiind foarte supăraţi dacă vor fi contrazişi şi jucând rolul victimei de fiecare dată când li se va spune din partea românilor că au depăşit linia. Dar tehnica depăşirii permanente a oricărei linii de demarcaţie a fost strategia extremismului maghiar prin care puteau să se amestece tot mai mult în politica internă a României, beneficiind în acest sens de tandemul creat între politicienii din Ungaria şi fraţii lor de cruce, politicienii maghiari din România. Un fel de cursă a înarmărilor cu pretenţii autonomiste şi enclavizante care îşi va cunoaşte în anul ce va urma punctul culminant.