Bilanţul lui Ponta: certuri cu Băsescu, ruperea USL, pierderea alegerilor, DNA. Economia premierului demisionar: protecţie socială pe datorie

Bilanţul lui Ponta: certuri cu Băsescu, ruperea USL, pierderea alegerilor, DNA. Economia premierului demisionar: protecţie socială pe datorie

Premierul Victor Ponta a fost într-un permanent conflict cu fostul şef al statului, Traian Băsescu FOTO Mediafax

Victor Ponta a condus Guvernul trei ani şi jumătate, timp în care s-a certat cu preşedinţii, a încercat să devină şef al statului, apoi a fost trimis în judecată pentru corupţie. Ajuns premier în urma unui val de proteste la adresa austerităţii impuse de Băsescu, Ponta a fost forţat să plece tot de stradă. Ponta a mărit datoria publică, dar în locul investiţiilor a preferat să crească salariile bugetarilor şi să recupereze tăierile din 2010.

Social-democratul Victor Ponta a condus patru Guverne în perioada mai 2012 - noiembrie 2015. Primul Guvern Ponta a venit la putere în urmă cu trei ani şi jumătate, cu sprijinul PNL, într-o coaliţie denumită Uniunea Social-Liberală, înfiinţată cu doar un an înainte. Cabinetul Ponta s-a instalat pe fondul tensiunilor din stradă, din primăvara lui 2012, în urma cărora Emil Boc a demisionat şi după ce următoarea echipă guvernamentală, condusă de Mihai-Răzvan Ungureanu, a fost demisă printr-o moţiune de cenzură în Parlament.
 

Un ajutor pentru mentorul Năstase

Ponta a debutat în forţă în funcţia de premier. La 8 mai 2012, în prima sedinţă de Guvern, a decis trecerea Inspectoratului de Stat în Constructii (ISC) de la Ministerul Dezvoltării în subordinea directă a Guvernului, iar zece zile mai târziu, Constantin Grăjdan este numit şef al ISC. Noul numit retrage peste patru zile ISC din calitatea de parte civilă în dosarul „Trofeul Calităţii“, susţinând ca instituţia nu a fost prejudiciată de faptele de care Adrian Năstase era acuzat. După reacţiile din presă, premierul Ponta l-a demis pe Grăjdan, susţinând că a luat decizia „din cauza comportamentului acestuia“. 
 

Plagierea lucrării de doctorat

La mijlocul lunii iunie 2012, a izbucnit scandalul plagierii lucrării de doctorat din 2003 de către Ponta, fapt devoalat de revista „Nature“. Victor Ponta nu a recunoscut niciodată că ar fi plagiat. Pe 29 iunie 2012, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a arătat că 85 de pagini din cele 307, cât cuprinde partea propriu-zisă a tezei de doctorat, fără anexe, reprezintă „copieri fără indicarea sursei“. Reacţia lui Ponta a fost că decizia CNATDCU este „o execuţie mafiotă“. Bonusul lui Ponta pentru instituţia care a dat concluzia a fost chiar desfiinţarea acesteia.
 

Prima mare dispută cu Băsescu

Conflictul Ponta-Băsescu pe tema reprezentării României la Consiliul European a avut loc în lunile mai-iunie. Ponta a susţinut de la începutul mandatului său că el, nu preşedintele, este cel îndreptăţit să reprezinte România la reuniunea Consiliului European care urma să aiba loc pe 28 iunie. Cu o zi înainte de Consiliul European din 28 iunie, CCR a decis că preşedintele este cel îndreptăţit să meargă la Bruxelles. Cu toate astea, Ponta s-a dus la Bruxelles.
 

Suspendarea lui Băsescu

Înlăturarea lui Traian Băsescu a fost unul dintre marile obiective ale lui Ponta. În doar câteva zile, la începutul lui iulie, într-o acţiune în forţă, USL a înlăturat oamenii PDL din instituţiile-cheie ale statului. USL a înlocuit conducerea Parlamentului şi l-a suspendat pe preşedintele Traian Băsescu, a schimbat Avocatul Poporului, singura instituţie care putea contesta ordonanţele Guvernului şi a emis o ordonanţă de urgenţă prin care elimina cvorumul la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Însă, CCR a decis, în schimb, pe 11 iulie că referendumul pentru demiterea presedintelui este valabil doar dacă se întruneşte cvorumul de jumătate plus unu din numărul total de alegători. 
 
În aceeasi zi, la Bruxelles, Ponta a spus într-o conferinţă comună cu Martin Schulz, liderul socialiştilor europeni, că va respecta decizia CCR cu pragul la referendum. Două zile mai târziu, Ponta s-a sucit şi a spus că nu a promis la Bruxelles că va fi prag la referendum. USL şi Ponta nu au ţinut cont de mesajele partenerilor externi care au cerut transparenţă şi respectarea statului de drept. Au mers aproape până la capăt cu demiterea lu Băsescu, însă demersul a eşuat în final. Băsescu a rămas Cotroceni, iar Ponta a suferit o primă mare înfrângere. 
 

Coabitarea cu Băsescu

Ponta şi partenerul său din conducerea USL, Crin Antonescu, au înregistrat un succes la alegerile parlamentare din 2012. USL a luat aproape 60% din voturi şi a obţinit 395 de mandate dintr-un total de 588. Majoritatea zdrobitoare l-a determinat pe preşedintele Băsescu să-l propună pe Ponta ca premier. Totuşi, fostul lider de la Cotroceni a profitat de lipsa de experienţă noului şef de Guvern şi l-a făcut pe acesta să încheie un pact de coabitare politică pe principalele teme de actualitate, cum au fost numirile din Justiţie. Coabitarea politică a celor doi lideri ai Executivului se va încheia în aprilie 2013. 
 

Accidentul din Apuseni

La 20 ianuarie 2014, o echipă medicală plecase cu un avion de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Aeronava s-a confruntat cu un givraj sever care a afectat capacitatea motoarelor, practic le-a oprit, ceea ce a dus la prăbuşire.
 
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. Cu toate că a aflat de accident la scurt timp de la producerea acestuia, Ponta şi-a continuat întâlnirea cu o parte a presei, desfăşurată într-un restaurant bucureştean.  
 
La 15 decembrie 2014 are loc prăbuşirea unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol. Autorităţile intervin prea târziu iar niciuna din cele patru persoane aflate la bordul elicoperului nu supravieţuiesc. Două au murit în urma impactului, iar alte două la scurt timp după prăbuşire. Premierul nu-şi va asuma vreo responsabilitate morală pentru modul în care au intervenit autorităţile statului.  
 

Ruperea USL

Tensiunile din cadrul USL au fost tot mai mari la începutul anului 2014. Pe fondul acestora, în februarie mariajul PSD-PNL s-a încheiat. PNL-ul, nemulţumit de faptul că Ponta a refuzat includerea în cabinet a lui Klaus Iohannis, ca ministru de Interne, dar şi cu funcţia de vicepremier, a anunţat ieşirea de la guvernare şi destrămarea USL. Pus în această situaţie, Ponta a format un nou Guvern alături de PC, UNPR şi UDMR, noi cooptaţi în schema premierului social-democrat.  
 

Alegerile prezidenţiale 

În ziua în care s-a desfăşurat primul tur al alegerilor prezidenţiale, candidatul Victor Ponta a dat vina pe Biroul Electoral Central (BEC) şi pe Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru proasta organizare a alegerilor în străinătate, cu toate că Ministerul Afacerilor Externe era instituţia răspunzătoare. „Organizarea în secţiile de vot aparţine BEC, iar Guvernul asigura doar condiţiile. Va dau numarul AEP să-i întrebati pe ei“, a spus prim-ministrul. Pentru atitudinea celor de la guvernare la cele două tururi de alegeri, electoratul l-a taxat pe Ponta, acesta pierzând în faţa lui Klaus Iohannis, chiar dacă premierul în funcţie avea un avantaj de aproape trei milioane de voturi. 
 

A încheiat la DNA

La începutul verii, premierul a fost acuzat de DNA de fapte de corupţie din perioada în care, ca avocat, a făcut afaceri cu Dan Şova şi, totodată, este acuzat de conflict de interese pentru că, atunci când a ajuns premier, l-a pus ministru pe Şova, omul alături de care a comis fapte de corupţie. Procurorii au vrut să-i ridice imunitatea, dar Parlamentul l-a apărat. 
 
Demisia lui Ponta a venit, până la urmă, după presiunea pusă de oamenii ieşiţi în stradă marţi seară pentru a cere plecarea de la Putere a celor consideraţi responsabili din punct de vedere moral  de tragedia de la clubul Colectiv, unde 32 de oameni au murit, iar peste o sută au fost răniţi.
 

Economia lui Ponta: protecţie socială pe datorie

În cele 42 de luni de guvernare, Executivul condus de Victor Ponta a mărit datoria publică, dar în locul investiţiilor a preferat să crească salariile bugetarilor şi celor cu venituri mici, să recupereze tăierile din 2010 şi să dubleze alocaţiile pentru copii. În plan fiscal, povara taxelor a fost mutată de pe consum pe sectoarele productive, relevând o dată în plus orientarea Guvernului (declarat iniţial „cu faţa către business“) către protecţia socială.
 
Vă prezentăm în continuare un bilanţ al tuturor măsurilor economice luate de Guvernul Ponta, care au avut un impact puternic asupra românului de rând, dar şi asupra mediului de afaceri. 
 

Pomeni fiscal-electorale

** TVA la pâine a fost redusă de la 24% la 9% în septembrie 2013, cu scopul de a reduce evaziune fiscală uriaşă din acest sector. Preţul pâinii a scăzut uşor după aplicarea măsurii, dar a revenit la nivelul iniţial după câteva luni. Potrivit cifrelor oferite de Guvern, evaziunea a scăzut cu 20%. 
 
** Cursul din accize. Metoda de calcul a cursului pentru plata accizelor a fost modificată la sfârşitul lui 2013 pentru anul 2014, astfel încât statul să încaseze sume mai mari la buget, indiferent de evoluţia cursului de schimb oficial. Introducerea unui curs de schimb artificial a generat scumpiri ale produselor accizabile – alcool, cafea, carburanţi şi altele. Situaţia s-a repetat la începutul lui 2015.  
 
** Acciza suplimentară. Pentru a încasa mai mulţi bani la buget, ca să reducă deficitul bugetar, Guvernul Ponta a introdus în primăvara anului trecut acciza suplimentară pe carburanţi (7 eurocenţi/litru) şi taxa pe construcţiile speciale (pe stâlp) deţinute de companii – de 1,5% din valoarea activelor. Supraacciza a determinat o scumpire bruscă a carburanţilor şi, implicit, o scădere însemnată a consumului, în timp ce taxa pe stâlp a afectat bugetele companiilor, care au anunţat reduceri de investiţii.    
 
** Scăderea CAS. Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) la angajator a fost redus cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie 2014. Măsura a fost o gură de oxigen pentru angajatori, care au transpus sumele rămase la dispoziţie în profit, creşteri salariale sau investiţii. Măsura nu s-a reflectat însă într-o reducere a muncii la negru.  
 
** TVA la alimente. De la 1 iunie 2015, TVA la alimente a fost redusă la 9%, astfel că s-a înregistrat o creştere semnificativă a consumului. Preţurile au scăzut simţitor în urma aplicării măsurii şi s-a trecut de la inflaţie la dezinflaţie, pentru prima oară după 1989.  
 
** Noul Cod Fiscal. Guvernul a lucrat în acest an la rescrierea Codului Fiscal, unul foarte generos, dar care a suportat unele modificări în Parlament, întrucât presiunea asupra bugetului ar fi fost prea mare în 2016. FMI a criticat dur generozitatea Guvernului, care riscă să arunce economia într-o nouă criză. Într-un final, de la 1 ianuarie 2016, se reduce cota standard de TVA la 20%, se elimină taxa pe stâlp din agricultură, se plăteşte CAS pentru veniturile din activităţile independente, iar administraţiile locale pot majora cu uşurinţă impozitul pe proprietăţi, mai ales în cazul celor neîngrijite. Ulterior, Guvernul a modificat iar Codul Fiscal ca să redusă de la 1 ianuarie 2017 TVA la apă la 9%, să scadă impozitul la dividende la 5% şi să impună un nou sistem de impozitare pentru microîntreprinderi. 
 
** Prigoana ANAF. Tot din goana de a strânge mai mulţi bani la buget, Guvernul a introdus în primăvară impozitarea bacşişului, însă măsura a fost anulată după numai o lună, întrucât ea nu se putea aplica în toate domeniile vizate. De asemenea, Guvernul a pus biciul pe ANAF pentru creşterea veniturilor colectate, astfel că inspectorii Fiscului au luat cu asalt micii comercianţi, marii comercianţi, angrosiştii, dar şi persoanele fizice cu averi mari afişate, dar nedeclarate. Încasările bugetare au crescut simţitor, însă unii agenţi economici a acuzat Fiscul de exces de zel sau chiar abuz. 
 

Relaţia cu FMI, în corzi

** Acordul cu FMI, deraiat şi expirat. Guvernul Ponta a semnat în anul 2013 un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană, dar divergenţele de opinii au fost atât de mari încât nicio scrisoare de intenţie nu a mai fost semnată din martie 2014. În toamna acestui an, autorităţile au anunţat că doresc un acord flexibil, dar discuţiile cu delegaţia FMI au rămas blocate din nou din cauza reducerilor masive de taxe, a creşterii cheltuielilor bugetare şi a lipsei de reforme structurale.
 

Infrastructura, un eşec total

** Autostrăzile României, o himeră. La capitolul infrastructură, Guvernul Ponta bifează o premieră: numărul de kilometri de autostrăzi reale scade în loc să crească, pentru că o porţiune din tronsonul Sibiu-Orăştie a fost demolată. Iar pe Comarnic-Braşov, una din promisiunile lui Ponta pare să se fi îndeplinit chiar ieri, dar nu neapărat din voia lui: „Dacă nu se va realiza acest tronson, mă retrag din viaţa politică“. Din păcate, şi tronsonul Sibiu-Piteşti (botezat „Autostrada Dacia“) a rămas pe hârtie, din cauza încăpăţânării de a-i da prioritate variantei concurente Comarnic-Braşov. De menţionat că tot în această perioadă a dispărut fără urmă contractul Bechtel - Autostrada Transilvania.
 

„A uitat“ de redevenţe

** Redevenţele la petrol şi gaze. Guvernul Ponta avea încă din 2012 în programul de guvernare majorarea redevenţelor la petrol şi gaze la „media europeană“. Autorităţile au demarat discuţiile cu Petrom, Romgaz şi celelalte companii care deţin concesiuni, dar în anul 2014 Executivul nu a venit cu un nou regim de taxare în domeniul resurselor, iar statul a preferat să continue modalitatea actuală de impozitare. Aceasta cuprinde redevenţe şi două taxe temporare, una de 0,5% pe extracţie şi alta de 60% pe veniturile din liberalizarea gazelor. Nici în 2015 Guvernul nu a pus proiectul de taxare a resurselor în discuţie publică, astfel că şi în 2016 se va aplica tot vechiul regim de impozitare din domeniu.
 
** Roşia Montană. Guvernul Ponta a încercat în anul 2013 să resusciteze proiectul minier de la Roşia Montană, derulat de Gabriel Resources. Statul a negociat cu investitorii canadieni o lege specială pentru proiect, dar aceasta a fost abandonată după proteste masive ale populaţiei, nemulţumită de folosirea cianurilor în cel mai mare proiect de acest fel din Europa.
 
** Energie regenerabilă. Guvernul a redus în anul 2013 subvenţiile pentru energia regenerabilă după ce industria grea a ameninţat că va închide o serie de capacităţi sau se va reloca, ca urmare a costurilor mari induse de aceasta.
 
** Starea cărbunelui. Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, producătorii de energie pe bază de cărbune ai statului, au mari probleme economice şi au intrat pe pierderi din cauza nerestructurării şi a subvenţiilor din domeniul regenerabil. 
 
** Liberalizarea gazelor. Autorităţile au început să crească treptat preţul gazelor de producţie internă până la nivelul pieţei la presiunile Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE). Totuşi, în anul 2014 Guvernul a blocat majorările pentru populaţie şi a negociat un nou calendar de majorare a preţurilor, până în 2021.
 
** Datoria Rompetrol. În anul 2013, Guvernul a ajuns la un acord cu grupul kazah KazMunaiGaz privind datoria de 700 de milioane de dolari a acestuia către buget: Rompetrol cumpără 26% din acţiunile statului pentru 200 de milioane de dolari şi creează un fond care va face investiţii de un miliard de dolari în sectorul energetic. Până în acest moment nici vânzarea acţiunilor nu s-a realizat, nici fondul nu a fost creat.
 

Privatizări eşuate

** Circul de la privatizarea Oltchim. Guvernul Ponta a scos la privatizare Oltchim în anul 2012, dar licitaţia a fost câştigată de către Dan Diaconescu, care nu a putut plăti cei 45 de milioane de euro, rezultând un adevărat circ mediatic. Din 2013, Oltchim este în insolvenţă.
 
** CFR Marfă. Privatizarea CFR Marfă a urmat acelaşi model ca şi în cazul Oltchim. Omul de afaceri Gruia Stoica a câştigat licitaţia oferind 202 milioane de euro pentru 51% din acţiuni, dar nu a depus banii în conturile statului.
 
** Poşta Română. Operatorul belgian bpost a câştigat licitaţia pentru 51% din acţiunile Poştei Române, dar nu a mai depus ofertă angajantă. 
 
** Listări la bursă. Guvernul a bifat două premiere şi două recorduri, listând Romgaz şi Electrica atât pe bursa de la Bucureşti, cât şi la Londra. S-au obţinut astfel 382 de milioane de euro pe 15% din titlurile Romgaz şi 444 de milioane de euro pentru 51% din Electrica. De asemenea, autorităţile au listat Nuclearelectrica. Nu au reuşit, însă, acelaşi lucru şi cu Hidroelectrica – intrată în insolvenţă în 2012 – şi nici cu Complexul Energetic Oltenia – intrată pe pierderi. Nici Portul Constanţa şi nici Aeroporturi Bucureşti nu au ajuns în ringul bursier, deşi statul a promis acest lucru.
 

Promisiuni fanteziste

Premierul Victor Ponta a lansat de-a lungul acestor trei ani şi jumătate la Palatul Victoria câteva promisiuni de-a dreptul fanteziste: un milion de locuri de muncă, 1.300 de kilometri de autostradă şi 10 miliarde de euro investiţii străine.
 

Mai multe ştiri despre demisia Guvernului 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: