Ce nu pricep guvernanţii, sau se fac că nu pricep

Bunăstarea populaţiei vine din activitate economică performantă, nu din împrumuturi externe, care se duc în consum. Mai devreme sau mai târziu refacem filmul din 2010. Când investitorii au spus „stop”, România nu mai este capabilă să returneze împrumuturile. Ce a urmat, se ştie. Am întins mâna la FMI care a condiţionat un împrumut masiv de reducerea deficitului. Şi guvernarea Băsescu-Boc a tăiat salariile bugetarilor cu 25%. S-a întâmplat când dobânzile la împrumuturi externe ajunseseră la 9-10%. Acum sunt 8% la împrumuturi pe termen lung. Mai este puţin până la 9%!

Guvernanţii nu vor să-şi piardă votanţii bugetari, şi nu reduc cheltuielile de funcţionare a statului român. Polonia are 900.000 de bugetari la 35 milioane locuitori, noi avem 1,3 milioane bugetari la 18 de milioane de cetăţeni, circa 4 milioane lucrează în Occident şi trimit bani statului român, nu cer bani. Păstrând proporţiile, România ar trebui să funcţioneze cu 5-600.000 de bugetari.

Iată oglinda economiei româneşti

Inflaţia - 13,8% în aprilie 2022, posibil să treacă de 15-16%

Dobânzi la împrumuturi pe termen lung- 8,1%, cele mai mari din UE

Datoria externă a României - peste 50%, faţă de 35% acum doi ani

Investiţiile - au scăzut cu 7% faţă de anul trecut

ROBOR a ajuns la 5,9 % la sfârşitul lui mai

Gradul de colectare la bugetul de stat- 29-30%.

Gradul de colectare rămâne mult sub media europeană. Pentru că prestaţia guvernului nu generează o „conformare voluntară”, fără de care nu se poate vorbi de un grad de colectare de 40-45% din PIB venituri la bugetul de stat.

Creşterea economică cu care se laudă guvernul este rezultatul activităţii companiilor private, nu a guvernului. Guvernul contribuie printr-o fiscalizare redusă a profiturilor, dar acum vrea să treacă la cota progresivă de fiscalizare. Să termine şi creşterea economică!

Pachetul de măsuri pe care şi-l arogă PSD ar fi bun, dacă ar avea sustenabilitate bugetară. Dar nu are, pentru că trebuie să reducem deficitul bugetar până la 3%, cât prevăd tratatele cu UE.

Fondurile europene, atât cele din PNRR cât şi cele din exerciţiul financiar anterior sunt atrase doar dacă îndeplinesc condiţiile CE pentru absorbţie. În orice caz, nu pentru pensii, speciale sau nu, nu pentru salarii bugetare, nesimţite sau nu. România trimite o primă cerere de finanţare prin PNRR, de 3 miliarde de euro. Să vedem dacă CE aprobă, sau nu, această cerere.

Iată şi titluri din ultimul Raport de Tara pentru România al CE

- Disparităţile regionale rămân ridicate, fiind determinate de decalajele dintre capitală şi restul regiunilor în ceea ce priveşte productivitatea muncii, investiţiile şi ocuparea forţei de muncă.

- Deficitul bugetar a scăzut într-o oarecare măsură, dar rămâne un motiv de îngrijorare

- Perspectivele economice sunt modeste.

- Se prevede că salariile îşi vor relua creşterea, însă sărăcia şi sărăcia persoanelor încadrate în muncă rămân o provocare.

- Sectorul de afaceri din România prezintă deficienţe structurale de lungă durată.

- Serviciile sociale şi de sănătate rămân insuficiente, inclusiv accesul la îngrijire pe termen lung.

Rămâne ca cititorii să aprecieze dacă aceste critici sunt reale, sau nu.

Ministrul Câmpeanu recunoaşte: Educaţia a ajuns la un minim cu calitatea educaţiei

Cine este de vină pentru această cădere, nu ne mai spune dl Câmpeanu. Tot dânsul ne spune ceea ce ştim cu toţii: „învăţământul online a fost o catastrofă educaţională”. Cum se poate repara această cădere la un punct de minim, nu ştim. Suntem anunţaţi cu legile educaţiei, cu proiectul România Educată, dar de proiecte şi „viziuni” suntem sătui. Vrem fapte, nu vorbe. Ori faptele nu se văd.

PSD şi PNL se laudă cu creşterea economică, cu pachete de măsuri de ajutorare a populaţiei

Banii promişi populaţiei prin recentul pachet de măsuri sunt departe de a compensa inflaţia şi se bazează pe împrumuturi şi pe fonduri UE. Actuala guvernare nu înţelege că împrumuturile stau sub semnul întrebării în următoarele luni, iar banii europeni nu vor fi acordaţi pentru pensii, salarii bugetare şi ajutoare sociale.

Guvernarea n-a auzit de pilda cu undiţa şi peştele. Cum nu are nici rezerve de „peşte”, vine momentul adevărului. Să vedem atunci ce bilanţuri festiviste îşi va mai face guvernul.

Când veniturile bugetului se duc aproape în totalitate în pensii şi salarii bugetare, este clar că nu vom putea dezvolta infrastructura, deci economia şi investiţiile străine nu au cum să progreseze.

Că actualii lideri nu înţeleg economie, nu e nici o noutate. Dar pentru că nu ascultă sfaturile specialiştilor care se pricep, nu au nici o scuză.

În 2024 îşi vor primi „răsplata” meritată. Vor pierde alegerile. Dar noi, cetăţenii, ce vină avem?