Bilanţ. Câte zile au chiulit Dragnea şi Tăriceanu

Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, au absentat de la aproximativ 75% din şedinţele Parlamentului, după cum arată o evaluare realizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

În primele şase luni de mandate, parlamentarii s-au ocupat să-şi angajeze cunoştinţele în staff-urile parlamentare, au organizat mese rotunde, iar liderii celor două Camere au chiulit pe capete, după cum arată un raport IPP.

La Camera Deputaţilor, în prima sesiune a anului 2017 (incluzând şi şedinţele comune cu Senatul) au fost 58 de şedinţe de plen. Doar la 14 (24%) dintre acestea a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, majoritatea acestor şedinţe fiind conduse de către deputatul Gabriel Vlase, vicepreşedintele PSD al Camerei Deputaţilor. Din aprilie 2017, şedinţele sunt conduse, de regulă, de către Florin Iordache, ajuns la rândul său vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor după ce şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Justiţiei ca urmare a OUG 13. Florin Iordache este unul dintre cei mai apropiaţi oameni de Liviu Dragnea şi a mai condus anul trecut Camera Deputaţilor ca preşedinte interimar. 

La Senat, în perioada 4 ianuarie – 30 iunie 2017 au fost 41 şedinţe de plen ordinare, 3 sesiuni extraordinare şi 19 şedinţe comune, rezultând un total de 63 de şedinţe. Doar 16 (25%) au fost conduse de preşedintele Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu, în marea lor majoritate fiind şedinţe comune. Majoritatea şedinţelor Senatului au fost conduse de vicepreşedintele Claudiu Manda (PSD), de Niculae Bădălău, celălalt vicepreşedinte PSD al Senatului, iar o parte de Mihai Goţiu (USR). 

Preşedinţii celor două Camere au tendinţa să absenteze de la a conduce lucrările plenului, lucru care, în opinia IPP, încurajează chiulul şi în rândul parlamentarilor de rând. „Programul de lucru în sine încurajează chiulul”, consideră directorul IPP Adrian Moraru, care opinează că acesta trebuie schimbat cât mai repede. „Având în vedere faptul că a început o nouă legislatură, o astfel de discuţie şi decizie de a modifica programul de lucru trebuie să aibă loc urgent. Problema prezenţei s-a cronicizat în Parlament, iar de rezolvarea acestui aspect sunt chemaţi să se ocupe chiar «marii absenţi» din conducerea Camerelor, ei înşişi fiind afectaţi de acest comportament în momente considerate importante politic  – vezi votul asupra moţiunii Guvernului Grindeanu, când PSD a stat cu emoţii asupra realizării cvorumului“, arată analiza IPP.

Parlamentul e anexa Guvernului

În prima sesiune a mandatului 2016-2020 (februarie – iunie 2017) au fost înregistrate 581 de iniţiative legislative, 247 la Camera Deputaţilor şi 334 la Senat. Acestea se adaugă celor peste 790 de iniţiative legislative deja intrate în procedură legislativă. Aşadar, peste 1.000 de acte normative se află în prezent pe masa parlamentarilor, „fără a putea să apreciem seriozitatea documentării şi pregătirii respectivelor propuneri“, după cum arată IPP. 

14 şedinţe ale Camerei Deputaţilor au fost conduse de Liviu Dragnea, dintr-un total de 58

Guvernul este în continuare principalul iniţiator al proiectelor legislative care chiar ajung legi, spre deosebire de iniţiativele parlamentarilor care, din diferite motive (inclusiv lipsă de susţinere  politică) rămân mult timp în sertarele Parlamentului sau sunt respinse. „În cazul proiectelor iniţiate de parlamentari, în continuare, nu se poate stabili care persoană, dintr-o listă de semnături, a fost cel care a avut ideea şi cea mai consistentă contribuţie. Majoritatea proiectelor sunt depuse, pentru a creşte şansele de adoptare, cu semnături multiple, aceştia făcând parte, de regulă, din partide diferite“, arată IPP.

16 şedinţe ale Senatului au fost conduse de Călin Popescu Tăriceanu dintr-un  total de 63

Studiul scoate în evidenţă faptul că principal la treabă a Parlamentului în prima parte a anului 2017 a fost să adopte ordonanţele de urgenţă  iniţiate de Guvern, sau să le respingă, cum a fost cazul celebrei ordonanţe 13 „România are o mare problemă cu reglementarea prin ordonanţe, iar prima sesiune parlamentară confirmă acest trend îngrijorător pentru calitatea reglementărilor. O parte a ordonanţelor sunt iniţiate în 2016 de Guvernul cu mandat de un an, iar alta de actualul Guvern“, menţionează analiza IPP. Cele mai multe iniţiative adoptate la nivelul ambelor Camere s-au referit la domeniul fiscal, al agriculturii sau al mediului.